Seria transmisiunilor directe de pe scena Operei Metropolitan din New York continuă sâmbătă, 17 ianuarie 2026, la Radio România Muzical. De această data vă oferim una dintre cele mai cunoscute şi iubite creaţii lirice ale tuturor timpurilor: Carmen de Georges Bizet.

Producția regizoarei Carrie Cracknell de la Metropolitan Opera

Spectacolul pe care îl vom urmări reprezintă o reluare a producției ce a avut premiera în stagiunea 2023-2024; o montare controversată, foarte puternică la nivel vizual, semnată de regizoarea britanică Carrie Cracknell, care debuta, cu acel prilej, la Met. Cracknell mută acțiunea în zilele noastre, în contextul unei bande de traficanți de oameni, aducând o perspectivă nouă temelor operei. În loc de fabrica de țigări din Sevilla secolului al XIX-lea, lucrătoarele muncesc într-o fabrică de armament din America zilelor noastre. În loc de o coridă, actul final se desfășoară la un rodeo, unde Escamillo devine un star al rodeo-ului și conduce o mașină sport de un roșu strălucitor. Don José o ucide pe Carmen cu o singură lovitură rapidă și înfiorătoare a unei bâte de baseball. Producția a generat reacții mixte din partea criticii. Unii au lăudat-o pentru că aduce în prim-plan teme contemporane precum violența de gen și structurile abuzive de muncă, alți critici au fost mai sceptici. Conform programului de sală, Cracknell a transplantat "Carmen" într-un "oraș industrial american contemporan", ceea ce pentru unii neagă poezia muzicii la fiecare pas. Totuși, chiar și cei mai severi critici au fost de acord că distribuția salvează spectacolul prin strălucire vocală.

Cine cîntă, așadar, în această versiune?

Distribuția spectacolului din 17 ianuarie

Cap de afiș este mezzo-soprana Aigul Akhmetshina, cea mai dorită Carmen a zilelor noastre. Muziciana care anul acesta împlinește 30 de ani a evoluat deja în nu mai puțin de opt (!) montări diferite ale acestei opere de Bizet, putând fi ascultată la Opera Regală din Londra, la Deutsche Oper din Berlin, la Opera de Stat Bavareză din Munchen, precum și la Arenele din Verona, la Teatrul San Carlo din Napoli, la Festivalul de la Glyndebourne, la Opera de Stat din Viena și, desigur, la Opera Metropolitan din New York. Iar sâmbăta aceasta avem și noi ocazia să o ascultăm, în direct de la Met. La doar 27 de ani, Akhmetshina era deja o adevărată senzație pe scenele de operă internaționale. The New Yorker lăuda atunci "energia proaspătă și ferocitatea" interpretării sale, același cronicare remarcând că Akhmetshina a fost "singurul lucru cu adevărat impresionant această montare de Carmen, în cizme de cowboy turcoaz." Născută în Republica Bașkortostan din fost Uniune Sovietică, Akhmetshina a devenit faimoasă la doar 21 de ani, când a debutat în rolul titular din Carmen de Bizet la Opera Regală din Londra. Călătoria ei spre faimă este în sine o poveste de Cenușăreasă - născută într-un mic sat, artista a înfruntat obstacole uriașe (inclusiv de sănătate și acomodare la o lume nouă, străină ) și și-a croit, cu multă perseverență și seriozitate, un drum spre celebritate.

În 17 ianuarie partenerul ei este tenorul american Michael Fabiano revine în rolul lui Don José. Fabiano este un veteran al Met-ului și un artist aclamat, de asemenea, și pe plan internațional. În anul 2014 el a câștigat atât Premiul Richard Tucker, cât și Premiul Beverly Sills, fiind primul cântăreț recompensat cu ambele premii în același an. Alte două voci importante ale zilelor noastre vor fi auzite cu această ocazie: pe soprana Janai Brugger o ascultăm în rolul Micaelei, iar pe bas-baritonul Christian Van Horn, un alt obișnuit al Metropolitanului, în Escamillo. Dirijează Pier Giorgio Morandi, unul dintre șefii de orchestră importanți ai momentului, artist care în trecut a fost, vreme de zece ani, oboistul principal al Orchestrei Teatrului Scala din Milano.

În pauza transmisiunii directe - un dialog cu Aigul Akhmetshina

Un moment special al transmisiunii de sâmbătă va fi difuzarea unor selecțiuni din foarte amplul interviu (am stat de vorbă o oră la telefon!) pe care l-am realizat cu mezzo-soprana Aigul Akhmetshina. Va fi o ocazie rară să aflăm direct de la artistă impresii despre viziunea sa asupra acestui rol legendar, povești despre provocările și bucuriile interpretării rolului Carmen în această producție modernă. Akhmetshina a vorbit în trecut despre înțelegerea sa nuanțată a personajului Carmen, despre cum reușește să fie simultan periculoasă și atrăgătoare, adăugând totodată ceva propriu interpretării. Pentru ea, Carmen este "tot ce poate fi o femeie" - o afirmație care captează complexitatea și profunzimea acestui rol provocator.

Opera care a schimbat regulile jocului

Georges Bizet a compus "Carmen" între 1873 şi 1875; avea 36 de ani la prima audiţie a partiturii şi nu se aștepta la scandalul care avea să urmeze. Spectacolul din 3 martie 1875 de la Opéra-Comique din Paris a șocat și scandalizat publicul prin ruptura sa de convenții. Imaginați-vă, pe scena operei pariziene, care avea obiceiul să ofere publicului burghez distracții relative inofensive, o operă în care personajele sunt oameni din clasele de jos ale societății, în care femeile fumează și se bat, în care întâlnim contrabandişti, o operă în care pasiunile sunt brute, neşlefuite, neîmblânzite, iar finalul este violent şi tragic. În 1875, astfel de personaje pur și simplu nu se vedeau pe scena operei. Regina Victoria era încă pe tron, iar moraliștii generației sale, în plină ofensivă. Dar schimbarea era în aer prin mișcarea Realismului, care ajunsese în arta și literatura franceză prin pictori precum Degas și Courbet și prin scriitori ca Balzac și Flaubert, cu toții dedicați reprezentării vieții de zi cu zi și a oamenilor din diverse clase sociale.

Bizet a ales ca bază pentru "Carmen" nuvela cu același nume a lui Prosper Mérimée (datată 1845). Libretul a fost scris de Henri Meilhac și Ludovic Halévy. Compozitorul însuși era convins de calitatea muzicii pe care o scrisese, declarând despre opera sa: "Ei spun că sunt obscur, complicat, plictisitor... Ei bine, de data aceasta am scris o lucrare plină de vivacitate, culoare și melodie." Și totuși, reacția inițială a fost una de șoc. Publicul a fost rigid în timpul Actului IV, iar după premieră doar câțiva prieteni devotați ai compozitorului au venit în culise. Bizet a murit subit după cea de-a 33-a reprezentație, neștiind că opera sa va câștiga recunoaștere internațională în următorii zece ani. Era chiar ziua aniversării nunții sale. Avea doar 36 de ani și credea că scrisese cel mai mare eșec din istoria operei. Dar Piotr Ilici Ceaikovski avusese dreptate când prezisese: "Peste zece ani, Carmen va fi cea mai faimoasă operă din lume." Primul mare succes a fost cel de pe scena Operei din Viena, în 23 octombrie 1875. În următorii trei ani, "Carmen" a fost montată în aproape toate marile teatre de operă din Europa, pentru ca astăzi ea să fie una dintre cel mai des interpretate opere, cu "Habanera" și "Cântecul toreadorului" numărându-se printre cele mai cunoscute arii din întregul repertoriul liric.

Așadar, sâmbătă, 17 ianuarie, la Radio România Muzical, fie că sunteți un iubitor experimentat de operă sau un nou-venit curios, lăsați-vă purtați de povestea incendiară a lui Carmen și Don José. Lăsați muzica lui Bizet să vă învăluie, lăsați-vă seduși de vocea magnetică a Aigul Akhmetshina și de interpretarea pasională a lui Michael Fabiano. Pentru că, până la urmă, Carmen ne învață că iubirea este într-adevăr "o pasăre rebelă" - imposibil de prins, imposibil de domesticit, și de aceea cu atât mai prețioasă. Deși ne aflăm la mii de kilometri distanță de New York, prin intermediul radio-ului și al Uniunii Europene de Radio, vom fi și de această dată ascultători atenți ai unei producții derulate pe scena Operei Metropolitan.

Invitatul meu în studio este, de această dată, criticul muzical Costin Popa.

Vă așteptăm cu drag sâmbătă, 17 ianuarie, de la ora 20:00, pentru o seară memorabilă de operă!