Kirill Petrenko și Orchestra Filarmonicii din Berlin vor evolua pe scena de la Royal Albert Hall, ca parte a Festivalului BBC Proms de la Londra în două ocazii: miercuri, 2, și respectiv joi, 3 septembrie - ambele concerte vor putea fi ascultate în direct, pe frecvențele postului nostru. Muzicienii au gândit două programe alcătuite din opusuri de Edward Elgar, Piotr Ilici Ceaikovski, Ludwig van Beethoven și Alexandr Skriabin.

S-a considerat un străin în propria țară: născut și crescut în clasa mijlocie, și-a petrecut o bună parte din viață într-o societate aristocrată; compozitor autodidact, s-a găsit în mijlocul vieții muzicale academice; chiar și din punct de vedere religios, era catolic într-un context anglican; în ciuda acestor trăsături, este considerat acum unul dintre cei mai reprezentativi compozitori englezi ai acelei perioade - chiar dacă, stilistic vorbind, a fost influențat mai degrabă de muzica de pe continent decât de cea britanică - toate acestea îl descriu, bineînțeles, pe Edward Elgar, unul dintre marii muzicieni ai Angliei în epoca victoriană; din creația acestuia vom putea asculta o lucrare bine cunoscută prin reputația de mister încifrat - este vorba, bineînțeles, despre Variațiunile op. 36 Enigma.

Piotr Ilici Ceaikovski, pe de altă parte, se menține fără îndoială în topul celor mai ascultați compozitori din toate timpurile, în ciuda relației pe care a avut-o cu contemporanii săi: ca și în alte țări europene unde se formau țări europene, în Rusia, începând cu 1840, se forma o școală de compoziție în cadrul căreia aceștia scriau muzică bazându-se pe principii proprii. Ceaikovski, deși educat în acest mediu, este interesat mai degrabă de muzica occidentală, fiind totodată cel mai talentat compozitor rus al generației sale. Deși influențat de principiile europene, insista că natura fundamentală a creației sale este rusească - un fapt pe care unii dintre conaționalii săi ce alcătuiau școala națională l-au pus la îndoială. Una dintre partiturile ce contrazic poziția acestora din urmă, și sedimentează argumentele susținute de Ceaikovski, este chiar Simfonia a IV-a: premiera a avut loc la Societatea Muzicală din Rusia, în Moscova, cu Nikolai Rubinstein ca dirijor; iar dincolo de aspectele extra-muzicale, lucrarea a fost readusă în atenția publicului nu doar prin interpretări, ci și prin reîncadrarea sa în canonul muzicii ruse, la loc de cinste, de cele mai recente generații de muzicologi, dornici să descopere astfel de mari capodopere dincolo de controversele secolului al XIX-lea.

Ludwig van Beethoven este un nume aproape sinonim cu muzica clasică. Nivelul de pregătire al ascultătorului este irelevant, muzica sa comunică atât cu cel mai puțin instruit dintre melomani, cât și cu cel mai scorțos dintre academicieni. Se poate vorbi despre îmbinarea unui limbaj clar cu un mesaj autentic - însă uneori limbajul beethovenian este complex, iar mesajul poate fi uneori filosofic, dacă nu chiar criptic. Însă Concertul op. 61 în re major pentru vioară și orchestră este una dintre partiturile accesibile - am putea-o încadra, de fapt, la categoria "șlagăr", având în vedere ubicuitatea de care se bucură în programele sălilor de concerte.

Și pentru că am menționat mesaje filosofice și partituri încriptate apare drept naturală includerea lui Alexandr Skriabin în această enumerare: de la preocupările sale metafizice și până la limbajul componistic ce anunță venirea modernismului, numele său este legat de curente și tendințe ce definesc perioada de la trecerea dintre secolul romantic și perioada modernă - din creația acestuia, edificatoare este Simfonia a III-a op. 43 în do minor "Poemul divin".

Dintre aceste partituri, primele două alcătuiesc programul ce va fi oferit de ansamblul berlinez miercuri, 2 septembrie, iar ultimele două vor fi oferite tot sub bagheta lui Kirill Petrenko joi, 3 septembrie - ambele concerte vor putea fi ascultate, bineînțeles, în transmisiune directă la Radio România Muzical.

Petre Fugaciu

***

BBC Proms în direct la Radio România Muzical

"La fiecare concert ne propunem să rămânem fideli viziunii fondatoare Proms: și anume, să aducem cea mai bună muzică unui public cât mai larg posibil." - scrie în cuvântul introductiv Sam Jackson (Controller, BBC Radio 3 & BBC Proms)

În 2 și 3 septembrie 2026, publicul va petrece două seri în compania Orchestrei Filarmonicii din Berlin sub conducerea dirijorului principal Kirill Petrenko. Două seri de la Royal Albert Hall din Londra preluate în direct de Radio România Muzical. Dacă prima seară este dedicată lui Edward Elgar și Piotr Ilici Ceaikovski, a doua seară aduce în prim plan două figuri componistice extrem de contrastante: Ludwig van Beethoven și Alexandr Skriabin. Pentru Concertul op. 61 în re major va urca pe scenă unul dintre cei mai admirați muzicieni ai generației sale - violonistul Augustin Hadelich. O lucrare riscantă și imposibil de interpretat au spus criticii vremii despre opusul beethovenian. Cu siguranță publicul anului 1806 nu era pregătit să asculte un concert de asemenea anvergură, o lucrare elaborată, cu schimbări frecvente de dinamică, uneori de la un moment la altul. Pentru a putea conduce publicul într-o altă lume, Skriabin a simțit nevoia să dezvolte un limbaj muzical complet nou în Simfonia a III-a, lucrare despre care afirma: "evoluția Spiritului uman care, eliberat de legendele și misterele trecutului pe care le-a depășit și le-a răsturnat, trece prin panteism și realizează o afirmare plină de bucurie și entuziasm a libertății și unității sale cu Universul." "Poemul divin" cum mai este numită simfonia lui Skriabin, încheie seara de 3 septembrie de la Royal Albert Hall; o seară pe care puteți să o ascultați în direct la Radio România Muzical.

Scena europeană, joi 3 septembrie 2026, ora 21.00.

Jeanine Costache