Lucrarea are la bază o amplă cercetare realizată în arhivele presei din epocă, reunind cronici muzicale ce acoperă perioada de început a vieții filarmonicii bucureștene. Prin această investigație minuțioasă, autorul reconstituie o istorie completă, detaliată și nuanțată a Filarmonicii din București, surprinzând evoluția instituției între anii 1866 și 1945.

În cadrul evenimentului, au luat cuvântul Marin Cazacu, directorul Filarmonicii "George Enescu", Viniciu Moroianu, pianist și profesor universitar, muzicologul Mihai Cosma, editor coordonator al volumelor și însuși autorul, prin intermediul unei înregistrări video, acad. Octavian Lazăr Cosma.

Marin Cazacu, managerul Filarmonicii "George Enescu", a vorbit primul în cadrul evenimentului, pe care l-a numit "cel mai important eveniment de lansare de carte organizat de instituție în ultimii trei ani": "Vorbim despre o epopee, pentru că nu este o carte obișnuită, ci este istoria Filarmonicii din București, de la începuturi și până în 1945, iar autorul este un om cu totul special pentru mine, pentru că mi-a fost profesor, coordonator de doctorat și îmi este prieten. Pentru mine, este o sursă de inspirație să citesc aceste rânduri, evoluția acestei instituții, și sper că este o inspirație pentru toți cei care o vor citi de acum înainte." Despre disponibilitatea cărții, Marin Cazacu a declarat celor prezenți în sală că "nu este o carte care se vinde în librării, ci va fi donată către toate instituțiile muzicale importante, începând cu Academia Română, Universitatea Națională de Muzică București, Biblioteca Radio România, Biblioteca Filarmonicii <<George Enescu>> și bibliotecile filarmonicilor din țară". Volumele vor fi disponibile și online: "Deoarece considerăm această epopee cea mai importantă lucrare scrisă despre istoria acestei instituții, ne-am propus să avem și o ediție digitală pe care să o punem pe site-ul Filarmonicii, pentru ca și tânăra generație să o citească.", a adăugat directorul Filarmonicii "George Enescu".

Pianistul Viniciu Moroianu, care a fost de asemenea îndrumat de muzicologul Octavian Lazăr Cosma în perioada cercetării doctorale, a vorbit, în cadrul evenimentului, despre această realizare a mentorului său: "Este, într-adevăr o veritabilă istorie a unei instituții muzicale de elită din viața culturală românească, ce a pornit de la zero, din eforturile uriașe ale unor muzicieni ai epocii. Lectura este captivantă, plină de personaje de toate felurile, aproape asemenea unui roman polițist, cu tot felul de <<hățișuri>>".Muzicianul a subliniat că: "Autorul spune în prefață, cu modestie, că nu ar fi neapărat o carte cu autor, ci că sunt multiplii autori - cronicarii muzicali de diferite calibre care au traversat deceniile de la înființarea filarmonicii. Autor sigur că este unul singur - eminentul muzicolog Octavian Lazăr Cosma. Ceea ce este extraordinar în această lucrare este tocmai liantul acestei cercetări documentare extraordinar de amplă, dar și felul în care autorul așază totul în context istoric - felul în care instituția a traversat Războiul de Independență, cele două războaie mondiale, ocupația Bucureștiului din 1918, ș.a.m.d. Este o istorie deosebit de vie a mentalităților și a comportamentelor societății românești, a intelectualilor, a lumii artistice; o istorie care trebuie să își găsească loc în cât mai multe biblioteci. Așadar, eu mă bucur enorm pentru această realizare și vă invit și pe dumneavoastră să vă bucurați sufletul cu tot ce se găsește aici."

Muzicologul Mihai Cosma, fiul acad. Octavian Lazăr Cosma, a explicat, în cadrul prezentării, ce înseamnă acest eveniment pentru el: "Este un moment emoționant pentru mine, apar niște volume la care academicianul Octavian Lazăr Cosma, tatăl meu, a lucrat foarte mulți ani, începând acest travaliu într-o perioadă în care găsirea documentelor era o aventură. Din păcate, multe dintre ziarele citate aici nu mai există, au existat perioade în care au fost distruse pentru că se refereau la Casa Regală sau la partidele politice. Autorul a reușit să identifice aceste ziare și să ne povestească, prin cuvintele presei și ale criticilor muzicali din acea perioadă, ce se întâmpla pe scena filarmonicii." Totodată, muzicologul a vorbit public și despre contribuția sa la aceste volume: "M-am ocupat de aspecte care țin de o mai bună organizare și o mai ușoară parcurgere a materialului - precum alcătuirea indexului de nume proprii, pe care l-am considerat esențial. Cartea vorbește despre persoane pe care le cunoștea societatea românească din acea perioadă, dar care, pentru tinerii de azi, nu au la fel de mare rezonanță. De aceea, mi s-a părut util să existe note de subsol care să povestească puțin cine este persoana la care se face referire în ziarul respectiv."

În încheierea declarației sale, muzicologul Mihai Cosma a vorbit despre puternica încărcătură emoțională a lecturii: "Puteți să aflați și niște lucruri dureroase, dar care reprezintă mentalități umane, reprezintă adevărul timpului. Academicianul Octavian Lazăr Cosma citează - nu povestește, nu repovestește, nu interpretează."

Mihai Cojocaru, consultant artistic al Filarmonicii "George Enescu", a preluat apoi cuvântul în cadrul evenimentului, oferind ascultătorilor câteva "impresii de cititor din interior": "Octavian Lazăr Cosma rămâne veghetorul memoriei muzicii românești. Muzica este o artă care dispare pe măsură ce se produce. Ne dorim să salvăm de la uitare ceea ce dispare prin însăși natura artei muzicale. Octavian Lazăr Cosma și-a făcut o misiune de o viață din acest lucru. Cunoaștem cu toții realizările sale supraomenești din domenul istoriei muzicii românești. Nu există realizări comparabile. Mulți muzicologi au avut contribuții importante, dar Octavian Lazăr Cosma are această anvergură universală, reușește să acopere toate perioadele și capitolele. Are ambiția, știința și capacitatea de a o face. Este un efort continuu, întins pe decenii. Octavian Lazăr Cosma are putere de muncă și perseverență - lucruri atât de rar întâlnite, dar și <<încăpățânarea>> de a salva, de a păstra memoria și de a o reda într-un fel coerent, care să rămână pentru generațiile viitoare." Mihai Cojocaru a vorbit și despre puterea expresivă a lecturilor: "M-a atins sufletește să pot să deschid niște volume și să văd cum revine la viață filarmonica din timpuri de mult apuse. Șansa pe care o avem noi, cititorii, este aceea de a retrăi, prin ochii altora, evenimente despre care fie nu știm nimic, fie doar am auzit - detaliile, viața din ele, pasiunile, felul în care, de exemplu, cronicarii se întrec în stilistică, în afișarea propriei culturi muzicale. […] Este o plăcere și un deliciu să aflăm tot felul de detalii și mondene, nu doar muzicale, politice. Octavian Lazăr Cosma știe să atașeze cronicilor detalii care împănează, asezonează sau completează tablouri - de exemplu, din corespondența lui Eduard Wachmann sau din interviuri de la venirea lui Maurice Ravel sau a lui Igor Stravinski la București.", a mai declarat Mihai Cojocaru, despre complexitatea volumelor.

Ultima declarație din cadrul evenimentului a fost oferită chiar de autorul volumelor, distinsul muzicolog Octavian Lazăr Cosma, care a intervenit printr-o înregistrare video, vorbind persoanelor aflate în sală despre munca din spatele acestei realizări: "Travaliul a fost imens, deosebit; a fost o muncă titanică. Volumul dedicat anilor interbelici este o <<radiografie>> axată pe esență. Primele volume sunt de o concepție fără precedent. Am conceput volumele având la bază cronicile semnate de primii noștri critici muzicali, iar astfel s-a ajuns la prezentarea activității acestei instituții, de la concert la concert. Cititorul va avea satisfacție infinită, pentru că va afla cum a crescut Filarmonica <<George Enescu>> din nimic, pentru a ajunge instituția de reputație europeană care este astăzi."

Autorul volumelor a oferit public apreciere celor care au contribuit semnificativ la acest proiect: "Mulțumesc lui Mihai Cosma, muzicologul care a depus o activitate de completare. Volumele au beneficiat și de sprijinul unor colaboratori, precum Ioana Stavru."

În încheierea declarației sale, muzicologul Octavian Lazăr Cosma a invitat cititorii să lectureze cu "multă plăcere și bucurie în suflet" și a cerut obiectivitate din partea criticilor: "Aștept din partea criticilor să scrie ceea ce aceste volume merită."