Interviuri Înapoi

Interviu cu muzicologul Martin Anderson: 'În slujba muzicii clasice românești'

Publicat: miercuri, 11 Decembrie 2013 , ora 10.58

Muzicologul Martin Anderson este inițiatorul a două interesante proiecte Toccata Classics și Toccata Press, care slujesc muzica mai puțin cunoscută. În cadrul Editurii Toccata Classics au fost inițiate mai multe proiecte dedicate muzicii românești - creației lui George Enescu, Mihail Jora, Theodor Grigoriu. Ultima apariție editorială semnată Theodor Grigoriu și violonistul Sherban Lupu "O incursiune în universul muzicii bizantine" s-a bucurat de foarte mult succes.


Domnule Martin Anderson, cu câțiva ani în urmă ați înființat editura Toccata Classics. Care au fost și care sunt proiectele acesteia
? Un mare curaj și o mare provocare să lansezi un asemenea proiect într-o piață absolut arhiplină.

Am înființat-o în 2005, când am împlinit 50 de ani. Trebuie să realizezi ceva grandios când împlinești jumătate de secol și atunci de ce să nu înființezi o casă de discuri. În fond, ideea era cu mult mai veche. În 1981 am început să tipăresc cărți pe care doream să le citesc, cărți de muzicologie, scrise de fapt pentru Toccata Press, deoarece mă plictisisem să aștept să apară anumite volume și m-am hotărât s-o fac eu însumi. Subliniez că nu exista nici o carte despre Enescu în engleză. Un compozitor important, pe care l-aș pune alături de Brahms, Șostakovici. Am fost surprins să nu găsesc nici un volum despre el și mi-a trebuit ceva timp până am găsit autorul, la începutul anilor '90. Același spirit domină și Toccata Classics. Nu mă puteam aștepta de la alte case de disc să-mi ofere ceea ce eu doream și atunci m-am hotărât să creez această editură. Primul sediu al acesteia a fost în Trondheim. A avea o casă de disc a fost pentru mine o dorință foarte puternică, ce s-a realizat.


Domnule Martin Anderson, nu numai George Enescu a fost favoritul dumneavoastră. Ați mai realizat cercetări și discuri semnate și de alți creatori din școala muzicală românească.

Enescu este unul dintre cei mai importanți, a cărui muzică am gravat-o pe disc. Aș dori să realizez mai multe înregistrări deoarece există atât de mulți compozitori români foarte buni și complet nereprezentați în catalogurile din vestul Europei. Mihail Jora este necunoscut. Aș începe cu Anton Pann și aș ajunge până în zilele noastre. Există un disc cu Dinu Lipatti. Oricine poate să cerceteze catalogul compozitorilor români și să-l asocieze cu istoria României. Pascal Bentoiu este un compozitor foarte bun și am vorbit cu Cvartetul Arcadia din Cluj pentru a-i înregistra cele șase cvartete de coarde. În catalogul meu există și un disc de muzică pop românească. Există atât de mulți și importanți creatori la dumneavoastră, precum Sabin Drăgoi. Și el ar trebui prezentat marelui public, împreună cu alți colegi ai săi.


Anul acesta ați înregistrat câteva lucrări semnate Theodor Grigoriu. Un disc care s-a bucurat de mult succes. L-ați avut alături și pe violonistul Sherban Lupu.

Datorită lui Sherban Lupu, proiectul cu Theodor Grigoriu mi-a fost prezentat. Îl cunosc pe Sherban Lupu de 30 de ani, atunci când a făcut câteva înregistrări în anii '80, pentru un prieten al meu din Londra. Cu câțiva ani în urmă, a susținut un recital la Institutul Cultural din Londra și m-am dus să-l salut, după 20 de ani. Și am început să discutăm asupra unor proiecte și mi-a oferit impresionanta integrală a opusurilor pentru vioară de Heinrich Wilhelm Ernst, la care lucra împreună cu un prieten din Statele Unite ale Americii. Până în prezent am realizat patru-cinci dintr-o serie de șapte. Aceste prime discuri s-au bucurat de comentarii extraordinare în reviste cunoscute din Statele Unite și nu numai. Sherban Lupu cântă cu pasiunea unui nomad și disciplina unui soldat, se menționează în câteva articole. Apoi mi-a spus că a înregistrat trei piese pentru vioară, care au fost scrise de compozitorul Theodor Grigoriu, pe care mărturisesc, nu-l cunoșteam. Atunci când Sherban mi-a trimis înregistrările și le-am ascultat am decis să realizăm discul. O muzică frumoasă, evocativă. Când am citit prefața și notele lui Viorel Cosma despre Theodor Grigoriu am fost impresionat de numărul de lucrări compuse de acesta. Pentru cineva care nu este specialist în muzica românească și care nu cunoaște prea multe, nu poate realiza ce valori există. Și acesta poate fi un proiect de cercetare și evaluare.


Cum a fost recepționată muzica lui Theodor Grigoriu în spațiul european?

S-a bucurat de articole frumoase în câteva reviste. Publicul a fost interesat de spiritul evocativ al muzicii, dar și de spiritul bizantin, propus de Theodor Grigoriu. Este ca și cum ai pătrunde într-o biserică, în care ai repere ale unei vechi culturi. Nu este numai muzica însăși, poți auzi și alte lumi prin intermediul sunetului. Criticii au fost receptivi la aceasta.


Domnule Martin Anderson, care vă sunt proiectele pentru Toccata Classics. Care sunt domeniile pe care ați dori să le prospectați?

Ceea ce sper să reușesc pentru muzica românească, doresc să realizez și pentru alte culturi mai puțin cunoscute, să merg în Norvegia și să descopăr mulți creatori, în Finlanda, în Serbia, în Spania sau în Columbia. Lumea este plină de muzică foarte frumoasă, pe care marile case nu o consideră de succes. Înțeleg bine acest lucru, poate artistic nu este sclipitoare, dar din punctul de vedere al moștenirii este importantă. Cineva însă trebuie s-o facă. Acest lucru nu aduce câștiguri, dar îți aduce atât de multe satisfacții. Așa cum ați menționat că publicarea discului cu Theodor Grigoriu i-a mai adăugat autorului clipe fericite, aceste remarci reprezintă profunde recompense, recompense adevărate. În domeniul muzicii românești, pregătesc un disc cu Mihail Jora. Acesta este pentru moment, unicul proiect. Am avut unul cu Anatol Vieru, care s-a pierdut. Aș dori să realizez mai multe opusuri de George Enescu, al cărui catalog de lucrări este impresionant; mai ales cele scrise în perioada anilor '20-'30, sunt câteva opusuri necunoscute. Unul dintre discurile pregătite de lansare, cu lucrări de George Enescu, include cântecele sale, adevărate bijuterii.


În finalul interviului nostru, domnule Martin Anderson aveți un gând pentru ascultătorii noștri?

Da. Luptați pentru muzica dumneavoastră! Muzicieni români, interpretați lucrările compozitorilor dumneavoastră! Atunci când sunteți invitați în străinătate, interpretați nu numai lucrări de George Enescu, dar puteți lua cu dumneavoastră în valiză și lucrări semnate de alți creatori. Fiți siguri că interpreții români promovează creația românească. Când aveți o asemenea moștenire culturală este bine ca ea să fie păstrată și să fiți mândri de ea. Când ai o personalitate creatoare precum George Enescu, care se poate confrunta cu marile valori ale lumii secolului trecut, trebuie să știți că România are un profund potențial cultural.

Interviu realizat de Irina Hasnaș