Interviuri Înapoi

Interviu cu dirijorul Vladimir Jurowski

Publicat: joi, 22 Decembrie 2022 , ora 15.07

În 23 decembrie, ora 20.00, ascultătorii Radio România Muzical au acces, în direct, la concertul ce are loc pe scena Filarmonicii din Berlin. Vladimir Jurowski, precedentul director artistic al Festivalului George Enescu, conduce opera în concert "Ajunul Crăciunului" de Nikolai Rimski-Korsakov, la pupitrul Orchestrei Radiodifuziunii din Berlin, cu participarea extraordinară a Corului Filarmonicii George Enescu din București, pregătit de Iosif Ion Prunner.

Nu sunteți la prima colaborare cu ansamblul Corului Filarmonicii "George Enescu". Cum a fost reîntâlnirea cu muzicienii și cum decurg repetițiile, până acum?

A fost un mare noroc pentru noi că ansamblul Corului Filarmonicii a fost disponibil și a fost de acord să ia parte la acest proiect. Putem vorbi aici deja despre o prietenie mai veche, pentru că am colaborat împreună cu mai multe ocazii în trecut, prima dată cu Orchestra Filarmonicii din Londra, apoi cu Orchestra Simfonică Radio din Berlin, și corul a venit de câteva ori la Berlin pentru a susține concerte împreună. Ultima colaborare fiind cu Simfonia a III-a de George Enescu. Dar îmi aduc aminte, de asemenea și de vizita corului la Londra. Pot spune că în momentul acesta m-am reîntâlnit cu prieteni vechi și mă bucur foarte mult că, deși nu mai sunt director artistic al Festivalului "George Enescu", vechile legături artistice s-au păstrat și au rămas vii.

Este pentru noi într-adevăr un mare noroc, pentru că nu este deloc ușor să să aduci în aceste vremuri în Europa un cor est-european de înaltă calitate profesională. Datorită faptului că România este la granița cu Ucraina, sunt de părere că acest ansamblu a fost cea mai bună alegere pentru a reprezenta cultura muzicală ucraineană, având în vedere că această operă este scrisă de un compozitor rus, iar acțiunea se desfășoară în Ucraina, și pe parcursul operei întâlnim multe teme folclorice ucrainene. România, asemenea Ucrainei, are această tradiție pentru colindele de Crăciun, asemănătoare de altfel, cu majoritatea țărilor est-europene. Prezența corului în acestă producție multinațională îmi întărește convingerea că Europa stă unită nu doar pentru a ajuta Ucraina, ci și pentru a realiza, alături de artiști de origine rusă, un act artistic la cel mai înalt nivel.

Este prima dată când dirijați această lucrare?

Este pentru prima data cand am ocazia să dirijez integral acestă opera. Am dirijat de câteva ori Suita simfonică, dar cunosc și această opera de mai bine de 30 de ani. Tatăl meu, dirijorul Michail Jurowski, a înregistrat-o pentru casa de discuri Chant du Monde, la sfârșitul anilor '80. Eram încă student și îmi aduc aminte că tatăl meu a adus această partitură acasă. Pe atunci nu eram familiar cu aceasta lucrare, dar cunoșteam alte lucrări ale lui Korsakov. În acea vreme această operă era semi-interzisă în Uniunea Sovietică datorită legăturii ei cu religia, cu toate că această lucrare este departe de a fi o lucrare religioasă. Momentele ritualului creștin ale Crăciunului, sunt de fapt niste momente care stau în spatele acțiunii principale; putem spune că subiectul acestei opere se referă mai mult la o sărbătoare păgână a naturii și a solstițiului de iarnă. Cu toate acestea, din varii motive, opera lui Korsakov nu a fost a fost prezentă în repertoriul teatrelor de operă, motiv pentru care am învățat-o ascultând singura înregistrare de pe vremea tatălui meu, înregistrare realizată de Nicolae Golovanov, din 1948, si, trebuie să vă marturisesc ca m-am îndrăgostit imediat de această lucrare. Din acel moment am tot visat ca într-o zi să dirijez și eu această operă. Acest lucru se întâmpla pe când aveam 17-18 ani, iar acum am 50. Intre timp, tatăl meu a părăsit această lume la începutul acestui an, și, din acest motiv, acest eveniment a devenit pentru mine un eveniment foarte important din punct de vedere personal.

Cred că, de asemenea, această operă reprezintă o îmbinare foarte frumoasă între muzica de origine folclorică și cea cultă, între imaginația artistică și tradițiile populare, si datorită acestui fapt consider că această lucrare ar trebui să fie prezentă mult mai mult în repertoriul teatrelor de operă. Până anul trecut această operă era complet necunoscută în Germania. În decembrie a avut loc o producție a Operei din Frankfurt, care s-a bucurat de un mare succes. Noi am ales, în mod intenționat, să evităm folosirea aceleiași garnitură de soliști. Avem o distribuție cu totul nouă, cu mulți artiști din Rusia, dar nu numai. Avem un solist din Suedia, un alt solist elvețiano-macedoneean, cel care interpretează rolul lui Panas Pazjuk. De asemenea avem și câțiva soliști ruși care locuiesc permanent în Germania de Vest, de exemplu soprana Sofia Fomina care locuiește în Munchen, sau tenorul Alexander Federov, care interpretează rolul Diavolului, si care a fost pentru mai mulți ani artist liric al Operei Comice din Berlin sau baritonul Sergei Leiferkus, care locuiește în Portugalia. Alături de acestia avem de asemenea Corul Filarmonicii "George Enescu" din România și mulți alți artiști internaționali membrii ai orchestrei Radio Berlin, ceea ce transformă acest eveniment intr-o producție "internațională".

Cât de mult credeți că poate contribui muzica la distrugerea barierelor - bariere culturale, politice sau emoționale?

Da, poate. Dar muzica nu este atotputernică. Chiar și oamenii care sunt iubitori de muzică, și care în mod normal ar face orice ca să susțină un proiect ca acesta, din cauza războiului din Ucraina au refuzat să participe. Un astfel de exemplu ar fi un cor de refugiați din Ucraina, pe care l-am contactat pentru a interpreta colindele lor tradiționale în foaierul Filarmonicii, moment premergător concertului propriu-zis. Perspectiva de a cânta propriile colinde tradiționale ucrainene nu i-a atras deloc spunând că: "noi trebuie să fim alături de poporul nostru, care este bombardat de rachetele rusești, rachete care ne distrug casele și ne ucid familiie și prietenii. Datorita acestui lucru nu putem fi pe aceeași scenă alături de artiști de origine rusă". Din acest motiv a fost dificil pentru noi și suntem foarte recunoscători pentru faptul că nu am fost nevoiți să anulăm acest proiect și că, într-un final muzica va triumfa în fața acestui conflict politic și a războiului. Din păcate, la nivel personal și social, ne confruntăm destul de mult cu aceste probleme, în ultimul timp. Desi ne-am dori, "sunetele" noastre frumoase nu pot opri războiul. Acesta este adevărul și realitatea.

În final, v-aș ruga să adresați ascultătorilor Radio România Muzical un gând cu ocazia sărbătoilor de iarnă.

Le doresc tuturor ascultătorilor din România Crăciun Fericit, cu pace și, subliniez de trei ori, An Nou fericit "cu pace", fără război, fără ororile războiului, pentru că, în final, cred că pacea și dragostea pe care ni le dăm unul altuia sunt cele mai de preț lucruri din viața noastră. Vă doresc din tot sufletul să putem depași această criză, la fel cum am depașit și pandemia, să nu uităm de natură și, împreună să putem salva această planetă minunată. Si nu în ultimul rând, doresc ascultătorilor din România, noi întâlniri muzicale atât naționale cât și internaționale, în cadrul următoarei ediții a Festivalului George Enescu.

Interviu realizat de Ioana Țintea