ACUM:
7.00
Musica viva
Matinalul altfel marca Radio România Muzical.
Urmează: 9.55 Promo Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.
Apoi: 9.59 Promo RRM Detalii despre cele mai interesante emisiuni ale zilei.

Interviuri Înapoi

In memoriam Dan Mizrahy

Publicat: joi, 25 Februarie 2010 , ora 12.42

S-a stins din viață in urma cu doar o oră și jumătate pianistul Dan Mizrahy. O figură de seamă a artei interpretative românești din secolul XX, Dan Mizrahi a rămas în memoria multor generații de melomani ca un adevărat ambasador al muzicii lui George Gershwin în România. Dan Mizrahi a fost în egală măsură un apreciat compozitor.

Născut în 28 februarie 1926 la București, student al Aureliei Cionca la Academia de Muzică din capitală, a emigrat în Ierusalim, unde s-a aflat sub îndrumarea lui Alfred Schroeder, asistent al pianistului Artur Schnabel. La revenirea în țară, maestrul Dan Mizrahy s-a lansat în cariera de pianist concertist, debutul având loc pe podiumul de concert al Studioului “Mihail Jora”, în anul 1946. Cariera de profesor și-a început-o la prima școală de muzică din capitală – actualul Liceul de Muzică “Dinu Lipatti”.

Figură de seamă a artei interpretative românești din secolul al 20-lea, Dan Mizrahy a rămas în memoria multor generații de melomani ca ambasador al muzicii lui George Gershwin în România. A interpretat lucrări ale compozitorului american în primă audiție la noi, imprimându-le pe un dublu compact-disc care cuprinde integrala creației sale pentru pian și orchestră. În calitate de compozitor, a semnat în special muzică vocală – lieduri și romanțe, iar ca muzicolog, Dan Mizrahy a împărtășit celorlalți mai ales pasiunea sa pentru Gershwin, prin simpozioane și conferințe tematice.

Stingerea din viață a maestrului a întristat lumea muzicală românească. Iată gândurile compozitorului Theodor Grigoriu:

“Este, într-adevăr o știre deosebit de tragică. L-am numit pe dragul meu prieten de-o viață, Dan Mizrahy, cel mai iubit dintre pământeni. Oricum, dintre pământenii muzicieni. Nu putem explica ce înseamnă căldura unui om, ce înseamnă apropierea de el, ce înseamă afabilitatea și puterea de a sta lângă el și a-l admira fără ca de multe ori să spui, poate, o silabă, sau un singur cuvânt. Deși, știam că suferă în spital, mă gândeam în fiecare zi la el, îl chemam și la telefon din când în când, ca să îi mai aud glasul. E o pierdere mare pentru muzica românească, pentru că el a slujit-o într-un fel colosal de original, adică a reușit să ne facă să înțelegem și să cunoaștem întreaga operă a lui Gershwin, pe care l-a divinizat. Era în Dan Mizrahy un dor de o viață muzicală superioară la care tindea și pe care de multe ori ne-o transmirea prin harul lui cu totul excepțional. E o mare pierdere, și pentru mine o mare văduvire de un prieten pe care l-am iubit mult, l-am stimat și am petrecut multe clipe care nu pot fi decât evocate în lacrimi.”

Muzicolog Grigore Constantinescu:

“Vestea despărțirii de Dan Mizrahy este, într-adevăr un moment care ne întunecă această speranță de primăvară pe care o trăim cu toții. Ne despărțim de un artist care a iubit muzica și frumosul mai mult decât orice, care a știut și a avut cultul prieteniei, care a creat și a lăsat oamenilor muzici deosebite și, mai ales, a încântat publicul prin arta sa interpretativă. În cartea sa Așa a fost... Dan Mizrahy se mărturisește. În viața sa, care acum a fost, înțelegem această mărturisire și din inimă îi dorim liniștea pe care o merită un om nobil, care și-a iubit semenii.”

Pianistul Dan Grigore:

“Pierderea lui Dan Mizrahy este o durere ireparabilă pentru cultura românească, pentru muzica românească și pentru pianistica românească. L-am admirat de când eram copil; a fost un mare interpret, a fost un om de o generozitate absolut extraordinară. Să ne aducem aminte că l-a ajutat pe Eugen Ciceu când a fost persecutat de puterea comunistă. I-a întins o mână atunci când nimeni nu mai îndrăznea să se uite la el. A cântat până recent cu aceeași dăruire și cu aceeași superbie pianistică. Am fost martor la aceste concerte ale lui, am fost prieteni, îl iubesc și îmi va lipsi enorm.”

Criticul muzical Petre Codreanu:

“Îmi pare rău să aud că s-a dus dintre noi un spirit, un artist, un pianist și un om deosebit, care mi-a fost prieten, care m-a onorat cu prietenia lui. Dan Mizrahy a fost cel care, în arealul românesc muzical, a fost un propagator convins și convingător al muzicii unui mare autor de spiritualitate, care a fost Gershwin. Dan Mizrahy a fost și compozitor. A compus niște lieduri, romanțe. A făcut să dispară diferența dintre lied și romanță. Dan Mizrahy a fost un om care, așa cum mărturisește prin titlul cărții sale de memorii Așa a fost... - așa a fost și așa va să fie în amintirea noastră, a celor care l-am cunoscut, care l-am iubit și-l iubim.”

Pianistul de jazz Marius Popp:

“Am auzit acum, de la dumneavoastră acum că Dan Mizrahy a încetat din viață. Încep cu un Dumnezeu să-l odihnească! Vreau să spun că m-a onorat cu prietenia lui și cu aprecierile lui. A fost, de altfel, unul din puținii prieteni pe care i-am avut la Școala populară de artă unde predam jazz-ul – am predat 23 de ani – și el era un emerit profesor de pian care nu știu ce căuta acolo, la Școala popular, când ar fi meritat Conservatorul de multă vreme, de altfel a și fost cooptat. Nu are rost să vorbesc despre cariera lui pianistică, ce includea toată opera lui Gershwin, dar vreau să vorbesc despre meritele lui de pedagog pianist, extraordinar. Nu bun, nu eminent, ci pur și simplu extraordinar și unic pentru pianul nostru. Personal, este o pierdere mare, Dumnezeu să-l odihnească!

Înmormântarea maestrului Dan Mizrahy va avea loc vineri, 26 februarie 2010, la ora 13,00, la Cimitirul Bellu Evreiesc de rit sefard.

În emisiunile “Info Buletin Muzical” și “Drivetime” din 25 februarie 2010 puteți asculta rubrici dedicate lui Dan Mizrahy.
Maria Monica Bojin