Opera Rienzi cântată prima dată la Bayreuth, în an aniversar

2026 marchează 150 de ani de existență ai Festivalului Wagner de la Bayreuth și o îndepărtare de tradiția de a prezenta publicului creațiile de maturitate ale compozitorului (de fapt, în linii generale, ultimele sale 10 opere). De ce? Pentru că pentru prima dată în lunga istorie a festivalului, prima operă cântată va fi Rienzi, cea de-a treia operă a lui Wagner și prima care s-a bucurat de succes în timpul vieții sale. O premieră, așadar, pe scena Festspielhaus din Bayreuth, Germania, teatrul conceput de însuși compozitorul, cu o acustică menită să servească operelor sale.

Rienzi, ultimul dintre tribuni (acesta este titlul complet al operei), are la bază romanul istoric al lui Edward Bulwer-Lytton, dar Wagner nu s-a mulțumit să urmeze fidel sursa: a adăugat o poveste de dragoste, între Irene, sora lui Rienzi, și nobilul Adriano, mărturisind mai târziu, cu oarecare ironie, că genul de operă pe care îl viza - grand opera franceză - cerea aproape obligatoriu și o asemenea intrigă, de natură amoroasă. Structura în cinci acte, amploarea momentelor de ansamblu, efectele acustice spectaculoase, precum și prezența baletului - toate trădează ambiția tânărului compozitor de a se măsura cu cel mai pretențios gen al teatrului muzical european al epocii.

Strategia a funcționat: prima audiție de la Dresda, din 20 octombrie 1842, la Teatrul Curții Regale, a fost triumful absolut al carierei lui Wagner (în acel moment, evident) și i-a adus, la scurt timp, numirea în calitate de Kapellmeister la Curtea Saxonă. Rienzi rămâne, totuși, o operă greu de încadrat: nu este nici grand opéra pur, nici o simplă etapă premergătoare stilului matur, ci - așa cum subliniază chiar organizatorii producției de la Bayreuth - o lucrare sui generis, care și-ar fi găsit locul în istoria genului chiar dacă Wagner nu ar mai fi scris nimic altceva.

Detalii interesante despre partitura pierdută, despre munca de cercetare și reconstruire a actualei versiuni, depusă de echipa artistică - aflați în timpul transmisiunii directe de duminică, 26 iulie 2026, ce începe la ora 16:55 și durează circa șase ore.

Distribuția și echipa artistică

Noua producție le are regizoare pe Alexandra Szemerédy și Magdolna Parditka, în vreme ce conducerea dirijorală îi revine lui Nathalie Stutzmann. Rolul-titular îi este încredințat Heldentenorului Andreas Schager, unul dintre cei mai solicitați interpreți wagnerieni ai momentului; Irene este întruchipată de soprana elvețiană Gabriela Scherer, iar Adriano de soprana americană Jennifer Holloway. Din distribuție mai fac parte Andreas Bauer Kanabas (Steffano Colonna), Michael Nagy (Paolo Orsini), Matthias Stier (Baroncelli) și Michael Kupfer-Radecky (Cecco del Vecchio). Participă, desigur, Corul Festivalului, pregătit de Thomas Eitler-de Lint, și Orchestra Festivalului Wagner de la Bayreuth.

Povestea

Roma se află într-o perioadă de haos: familiile nobiliare Colonna și Orsini terorizează populația, orașul e practic fără guvernare, iar Papa se află în exil la Avignon. Cola di Rienzi, notar papal și om de litere, se ridică împotriva tiraniei nobiliare după ce fratele său mai mic este ucis brutal. Câștigă sprijinul poporului și al Bisericii, este numit tribun și se împrietenește cu Adriano, fiul familiei Colonna, îndrăgostit de Irene, sora lui Rienzi. Visul eroului - o republică a libertății, unității și dreptății, în care legea e egală pentru toți - se lovește însă de împotrivirea nobilimii. Un atentat eșuează, iar la insistențele Irenei și ale lui Adriano, Rienzi își iartă dușmanii. Nobilii nu renunță și revin cu o armată; Rienzi învinge, dar victoria are un preț uriaș - idealismul se preschimbă în orgoliu, iar el pierde, rând pe rând, sprijinul poporului, al Bisericii și chiar al lui Adriano. Doar sora sa, Irene, îi rămâne alături. Asediați în Capitoliu, incendiat de mulțimea romană, cei doi frați nu mai pot fi salvați nici măcar de Adriano.

Vă invit să descoperim împreună această foarte rar interpretată operă wagneriană. Voi comenta împreună cu invitatul meu, dr. Stephan Poen. Ne auzim duminică!