În 25 ianuarie și 1 februarie, de la ora 12.00, Radio România Muzical propune audiția în premieră a unui album muzical-fenomen, realizat de compozitorul Sebastian Androne Nakanishi, care pe lângă calitatea sa de creator recunoscut la nivel internațional, este și autorul emisiunii "Game origins" difuzată în fiecare duminică, de la ora 12.00, la Radio România Muzical.

"Gilgamesh: Voices of Uruk" se lansează la nivel internațional pe 24 ianuarie și este un album audio; în conexiune cu acest album audio se lansează și creația multi-media "The Legacy of Gilgamesh" în care muzica originală semnată de Sebastian Androne este însoțită de creații video realizate cu asistența inteligenței artificiale.

"Wow, mi s-a făcut pielea de găină!"; "O revelație... o operație pe cord deschis"; "Un palimpsest multimedia ce transcende experiența estetică convențională".Filmul experimental "The Legacy of Gilgamesh" nu este doar muzică, este un experiment care a convins deja juriile internaționale, adjudecându-și nu mai puțin de 13 premii la festivaluri de film din New York, Paris, Berlin, Florența sau Seul, inclusiv pentru Best Original Score și Best AI Feature Film.

Sebastian Androne Nakanishi (36 ani) este laureat al secțiunii Compoziție în cadrul Concursului internațional George Enescu (2014); a fost distins cu trofeul Golden Eye oferit the Zürich Film Festival (2018) și Premiul I oferit de International Choral Composition Competition din Japonia (2020). În 2022, juriul International Classical Music Awards (ICMA), care oferă premiile numite "Oscarurile muzicii clasice" i-a oferit premiul Compozitorul anului.

Sebastian Androne-Nakanishi: "Punctul de plecare este Epopeea lui Ghilgameș, cea mai veche poveste scrisă cunoscută.

Fiecare piesă din albumul Gilgamesh: Voices of Uruk, lansat pe 24 ianuarie pe toate platformele majore de streaming, corespunde unui spațiu distinct, unui topos sonor și simbolic, în care se desfășoară un fragment esențial din epopee.

Am considerat că, pentru această etapă a emisiunii Game Origins, o schimbare de abordare este necesară. În loc să analizez din exterior o muzică, am ales să intru din interiorul procesului de creație, din perspectiva compozitorului unui proiect care se află exact la intersecția celor două lumi pe care această emisiune le pune constant în dialog: muzica de concert și muzica de film, teatru și jocuri video.

O analiză din interior nu poate lua forma unei demonstrații teoretice. Ea se poate face doar sub forma unei confesiuni controlate, a unui parcurs ghidat prin intenții, alegeri și riscuri asumate.

Epopeea lui Ghilgameș ne vorbește despre un rege pe jumătate zeu, pe jumătate om, care conduce orașul Uruk cu o forță ieșită din măsură. Ghilgameș este puternic, carismatic, dar lipsit de limite. Își exercită puterea fără discernământ, iar orașul ajunge să fie sufocat nu de dușmani, ci de propriul său rege.

Ca răspuns la plângerile oamenilor, zeii creează o ființă menită să-i stea împotrivă: Enkidu, omul sălbatic, crescut în natură, în afara orașului și a legii. Enkidu trăiește într-o armonie primordială cu lumea vie, până când este atras în civilizație prin Shamhat, preoteasa desfrâului. Prin această întâlnire, Enkidu își pierde inocența naturală, dar câștigă conștiință, limbaj și apartenență umană.

Întâlnirea dintre Ghilgameș și Enkidu este violentă: cei doi se luptă pe străzile Urukului într-o confruntare titanică. Dar din această luptă nu se naște un învingător, ci o prietenie. Cei doi se recunosc ca egali, iar această recunoaștere devine primul pas al transformării lui Ghilgameș.

Împreună pornesc într-o expediție riscantă: pădurea de cedri, păzită de Humbaba. Uciderea lui Humbaba le aduce glorie, dar și o vină greu de definit: au distrus un spațiu sacru și au eliminat o ființă a cărei monstruozitate nu era lipsită de ambiguitate.

Întors în Uruk, Ghilgameș o atrage pe Ishtar, zeița iubirii și a războiului, dar îi respinge avansurile. Umilită, Ishtar cere zeilor să trimită Taurul Ceresc asupra orașului. Ghilgameș și Enkidu îl înving, dar acest act sfidează definitiv ordinea divină.

În acel moment, zeii se adună și hotărăsc că prețul trebuie plătit. Nu Ghilgameș, ci Enkidu - cel creat de ei - va muri. Astfel se încheie prima parte a epopeii: cu victoria, dar și cu sentința care va schimba pentru totdeauna destinul celor doi.

Premisa acestui album este complicată, dar poate fi sintetizată în două direcții majore.

Prima ține de contextul producerii lui. Producătorul executiv al albumului, Andreas Graf, și-a exprimat dorința de a construi un album de muzică epică pornind de la un track pe care îl scrisesem anterior pentru un alt proiect și care l-a impresionat profund. Această piesă muzicală a devenit punctul de plecare pentru un demers mai amplu: construirea unui proiect unitar inspirat de cea mai veche poveste a omenirii.

A doua direcție a fost una profund personală: nu dorința de a "face un epic mai bun", ci de a pune sub semnul întrebării ce înseamnă, de fapt, epic astăzi. Nu am pornit de la un limbaj epic deja consacrat pentru a-l îmbrăca într-o poveste veche, ci invers: am lăsat structura mitului, conflictele interioare și lumea lui Ghilgameș să impună forma, densitatea și respirația muzicii.

Asta a însemnat, în mod deliberat, renunțarea la un epic bazat pe impact imediat și acumulare continuă, în favoarea unui epic care își construiește sensul în timp, prin reascultare, prin reveniri tematice și prin memorie.

De aici au decurs câteva principii clare: muzica trebuie să se îmbogățească de la o audiție la alta, nu să se epuizeze - complexitatea nu este un scop în sine, ci rezultatul suprapunerii de sensuri necesar asumate - fiecare piesă trebuie să funcționeze individual, dar și ca parte dintr-o lucrare unitară în șapte părți.

Din punct de vedere sonor, albumul funcționează ca un hiper-ansamblu: trei orchestre suprapuse, șapte tipuri de coruri, un aparat de percuții extins, instrumente tradiționale rare și un strat electronic integrat dramaturgic. O asemenea arhitectură nu urmărește efectul, ci posibilitatea de a suprapune planuri de sens fără a le aplatiza.

O contribuție esențială în finisarea acestui material a fost adusă de Andrei Miricescu, inginerul de sunet care a avut curajul să se înhame la un astfel de aparat orchestral, și de Ionuț Teodorescu, compozitor, alături de care am înregistrat o parte crucială a corurilor de bărbați."

Emisiunile Game origins semnate de Sebastian Androne Nakanishi la Radio România Muzical sunt realizate cu sprijinul BRD Groupe Societe Generale.