19 august 1881 - o zi și un an care nu trebuie uitate. Atunci s-a născut la Liveni, Botoșani, George Enescu, cel care în zilele noastre este considerat cel mai important artist român. Chiar George Enescu mărturisea: "În lumea muzicii eu sunt cinci într-unul: compozitor, dirijor, violonist, pianist și profesor. Cel mai mult prețuiesc darul de a compune muzica și nici un muritor nu poate poseda o fericire mai mare…"

Repere ale carierei marelui artist George Enescu

Copil-minune, a început să cânte la vioară la vârsta de patru ani, mai întâi îndrumat de părinții săi, apoi de un vestit lăutar, Niculae Chioru și de binecunoscutul Eduard Caudella, care i-a fost primul profesor. George Enescu i-a dedicat mai târziu, în 1940, Suita op 28 pentru vioară și pian "Impresii din copilărie". O partitură care a fost tranpusă în versiune simfonică de compozitorul Theodor Grigoriu care a îmbogățit timbral demersul enescian, prin culori orchestrale rafinate și o profundă înțelegere a stilului maestrului.

Între anii 1888-1899, George Enescu a studiat la Conservatoarele din Viena (cu Joseph Hellmesberger jr. - vioară şi Robert Fuchs - compoziţie) și din Paris (cu Martin Pierre Marsick - vioară, André Gédalge - contrapunct, Jules Massenet şi Gabriel Fauré - compoziţie). La Viena a a fost numit "un Mozart român" iar la Paris i-a avut printre colegii pe Maurice Ravel, Florent Schmitt, Charles Koechlin şi Theodor Fuchs.

Pe când avea doar 16 ani, George Enescu a compus Suita simfonică op 1 cunoscută ca Poema Română, care a avut premiera la Paris în 1898, în cadrul celebrelor Concerte Colonne de la Paris.

La vârsta de 17 ani, George Enescu a început și cariera de pedagog. Oare cine nu știe că printre nenumărații săi elevi s-a numărat și legendarul violonist Sir Yehudi Menuhin, de care l-a legat și o mare prietenie? De altfel și acesta a păstrat un adevărat cult şi o profundă afecţiune pentru George Enescu.

George Enescu, la început de secol XX

În primii ani ai veacului al XX-lea, George Enescu, și-a continuat cariera de violonist-concertist, fiind invitat în întreaga Europă, fie ca solist, fie ca partener al unor alți valoroși artiști, precum Alfredo Casella, Pablo Casals, Louis Fournier.

Tot atunci, George Enescu a creat și unele dintre cele mai îndrăgite compoziții ale sale: cele două Rapsodii Române op. 11 (1901-1902), Suita întâi op. 9 (1903), Simfonia întâi op. 13 (1905) și cele Şapte cântece pe versuri de Clément Marot op. 15 (1908), orchestrate mai târziu tot de Theodor Grigoriu.

George Enescu a fost cel care a fondat, pe de o parte, Societatea Compozitorilor din România, iar pe de altă parte, un premiu de compoziție. A fost o distincție prestigioasă, înființată de marele artist român în 1913 și acordată până în 1946, menită să susțină creația muzicală românească. Decernat din venituri proprii, premiul oferea câştigătorilor şansa de a se specializa la Paris, precum şi de a-şi auzi piesele interpretate în concerte. Ulterior a fost continuat prin secțiunea de compoziție a Concursului Internațional "George Enescu".

George Enescu între cele două Războaie Mondiale

În timpul celor două războaie mondiale a rămas la Bucureşti, unde s-a concentrat pe cariera de dirijat și a promovat și creațiile altor muzicieni români.

În 1923, respectiv 1938, George Enescu, a fost invitat la pupitrul unor orchestre de renume din spațiul american, printre care s-au numărat cele din Philadelphia, Boston, Chicago și New-York.

În 1932, a devenit membru titular al Academiei Române.

Anul 1936, a rămas un reper în cariera marelui artist român, deoarece, în data de 13 martie, la Paris, a avut loc premiera Operei "Oedip", pe un libret de Edmond Fleg cu bas-baritonul André Pernet - în rolul titular. Reprezentația a fost întâmpinată cu elogii din partea criticii şi a lumii muzicale pariziene. Complexa lucrare lirică a marcat intrarea definitivă a lui George Enescu în panteonul marilor compozitori universali. Premiera românească a avut loc în 1958, când în rolul titular a evoluat David Ohanesian, regia fiind semnată de Jean Rânzescu, iar dirijor a fost Constantin Silvestri. În ultimii ani această capodoperă lirică enesciană a fost montată în mai multe țări ale lumii, printre care se numără Italia, Germania, Austria, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii și Portugalia.

George Enescu, în ultimii ani de viață

În acești ani, a compus Cvartetul de coarde op.22 nr. 2, Poemul simfonic op. 31 "Vox Maris", Simfonia de Cameră op 33 dar și alte pagini rămase neterminate, precum Simfoniile a IV-a și a V-a, care au fost orchestrate mai târziu de compozitorul Pascal Bentoiu.

Odată instaurat regimul comunist, George Enescu s-a exilat definitiv la Paris, unde s-a stins din viață în noaptea dintre 3 și 4 mai 1955.

George Enescu și moștenirea sa culturală

În memoria acestui mare artist român, din 1958 au fost înființate Festivalul și Concursul Internațional ce-i poartă numele, care au devenit unele dintre cele mai importante evenimente de muzică clasică din lume. Pe lângă participarea unor artiști și orchestra de renume, festivalul și-a propus să aducă în prim-plan întreaga creație enesciană.

George Enescu la Radio România Muzical

La 145 de ani de la nașterea sa, în perioada 17-28 august 2026, Radio România Muzical, vă invită în universul enescian.

Veți fi impresionați de interpretările sale de neuitat în Piesa sa de concert pentru violă și pian cu Alexandru Rădulescu și în Concertul nr. 2 BWV 1042 în mi major pentru vioară și orchestră de Johann Sebastian Bach, unde George Enescu a evoluat împreună cu Orchestra Simfonică din Illinois dirijată de John Kuypers.

Totodată veți afla că mare parte din opusurile sale sunt abordate în întreaga lume, de la Varșovia, Katowice, Paris, Wismar, Grafenegg la Tokyo și fac parte din repertoriul unor mari artiști sau orchestre de renume, cum ar fi violonista Alina Ibragimova și pianistul Cédric Tiberghien, Cvartetele de coarde "Belcea" și "Ébène", violonista Julia Fischer și invitații săi - violonistele Lena Neudauer, Valerie Steenken și Eva Zavaro, violiștii Nils Mönkemeyer și Wen Xiao Zheng și violonceliștii Maximilian Hornung și Benjamin Nyffenegger, Orchestra Națională Simfonică a Radiodifuziunii Poloneze din Katowice dirijată de Lawrence Foster, Corul și Orchestra Filarmonicii din Varșovia conduse de Gergely Madaras, Orchestra de Tineret a Uniunii Europene cu Iván Fischer la pupitrul dirijoral și Orchestra Filarmonică "George Enescu" dirijată de Gabriel Bebeșelea. Sunt recitaluri și concerte primite prin intermediul Uniunii Europene de Radio.

Așadar, un Regal Enescian la Radio România Muzical, din 17 august până în 28 august 2026, la Scena europeană, de la ora 21.00 (realizatori Larisa Scumpu-Baciu, Laura Ana Mânzat, Ana Sireteanu și Ariadna Ene-Iliescu) și în data de 19 august 2026 la Polifonii, de la ora 13,05 (realizator Ioana Marghita).