Agenda de concert Înapoi

Festivalul Primăverii ediția a XI-a

Publicat: luni, 21 Martie 2022 , ora 17.00

Marți, 22 martie 2022, ora 19 / 2022. március 22., kedd, 19 óra

Sala de concerte "Enescu - Bartókˮ / "Enescu - Bartókˮ hangversenyterem

CONCERT SIMFONIC / SZIMFONIKUS HANGVERSENY

Festivalul Primăverii Ediția A XI-A

XI. Tavaszi Fesztivál

Orchestra de coarde / vonószenekar

În program / Mûsoron:

W. A. Mozart - Divertisment în Re major, K.136 / D-dúr Divertimento, K.136

G. Mahler - Adagietto din Simfonia a V-a / 5. Szimfónia - Adagietto

W. A. Mozart - Divertisment în Fa major, K. 138 /F-dúr Divertimento, K. 138

B. Bartók - Dansuri populare românești / Román népi táncok

Dirijor / Vezényel: Ciprian Marinescu

Primăvara este întâmpinată cu sonorități însorite și calde la Filarmonica de Stat Oradea. Marți, 22 martie la ora 19.00, Sala Enescu-Bartok va găzdui unul dintre concertele dedicate Festivalului Primăverii. În cadrul acestuia vor fi interpretate două lucrări mozartiene: Divertisment în Re major, K.136 și Divertisment în Fa major, K. 138, o lucrare ce aparține compozitorului Gustav Mahler, Adagietto din Simfonia a V-a și se va încheia cu piesa bartokiană Dansuri populare românești. Lucrările vor fi interpretate de către Orchestra de coarde a Filarmonicii, condusă de dirijorul Ciprian Marinescu.

Prin denumirea sa, un Divertisment este o piesă de delectare, de amuzament. Divertisment în Re major, K.136 este una dintre lucrările mozartiene care se cântă fără întrerupere din anul 1772. Acesta a fost caracterizat drept încântător și totuși prea simplu. Se pare totuși că fiecare ascultător sau interpret îi poate descoperi elemente structurale noi, expresii diferite și sonorități particulare, ceea ce îndepărtează simplitatea și descoperă geniul mozartian, atât de apreciat.

Divertisment în Fa major, K. 138 prezintă multiple asemănări cu lucrarea precedentă, acestea fiind adesea interpretate împreună. Chiar dacă sunt lucrări de cameră, acestea au un caracter simfonic, fiind denumite frecvent Simfoniile Salzburg. Din cele trei mișcări ale lucrării, cea mai intensă este cea mediană: Aceasta atrage atenția prin bogăția armonică și inventivitatea matură a adolescentului Mozart. De remarcat este și arhitectura impecabilă a întregii piese, reprezentând o caracteristică a compozitorului.

Adagietto din Simfonia a V-a reprezintă introducerea ultimei părți din Simfonia a V-a de Gustav Mahler. Lucrarea scrisă la începutul secolului XX cuprinde trei părți care se remarcă separat: Solo-ul de trompetă de la început, solo-urile de corn din partea a treia și mai ales Adagietto. Acesta este scris doar pentru coarde și harpă și este interpretat adesea ca piesă independentă, reprezentând poate cea mai cunoscută lucrare a sa. Trecând mai departe de sensul muzical al acesteia, se pare că lucrarea are ca origine un cântec de dragoste compus de Mahler pentru soția sa, Alma, versurile fiind cuprinse într-un scurt poem.

O citare excelentă a folclorului românesc se regăsește în lucrarea Dansuri populare românești de Bela Bartok. Compozitorul de origine maghiară s-a născut pe teritoriul României de astăzi, în extremitiatea vestică a țării. Din această cauză, el a fost permanent legat de folclorul românesc și mai ales de cel din Transilvania. Cercetând și promovând folclorul, el a compus lucrarea de față, cumulând 6 piese de dans din Transilvania, cântate în mod normal la fluier de către ciobani. Inițial lucrarea a fost dedicată pianului, varianta pentru orchestră mică fiind scrisă ulterior. Cele 6 piese care compun ciclul bartokian sunt: Jocul cu bâtă, Brâul, Pe loc, Buciumeana, Poarga Românească și Mărunțel.

Cele două lucrări simfonice vor fi dirijate de maestrul Ciprian Marinescu. Deopotrivă dirijor și violonist, Ciprian Marinescu își desfășoară cariera preponderent în Japonia, însă colaborează frecvent și cu orchestrele europene. În prezent este dirijor, concert maestru și solist al Hamonious Chamber Orchestra în Osaka și profesor de vioară în rândul tinerelor talente japoneze


Joi, 24 martie 2022, ora 19 / 2022. március 24., csütörtök, 19 óra

Sala de concerte "Enescu - Bartókˮ / "Enescu - Bartókˮ hangversenyterem

CONCERT SIMFONIC / SZIMFONIKUS HANGVERSENY


Festivalul primăverii / Tavaszi Fesztivál

Brahms & Schubert

În program / Mûsoron:

J. Brahms - Dublu concert pentru vioară și violoncel / a-moll kettősverseny hegedûre és gordonkára, op.102

F. Schubert - Simfonia a V-a în Si bemol major / 5., B-dúr szimfónia

Soliști / Közremûködnek:

Valentin Șerban - vioară / hegedû

Răzvan Suma - violoncel / gordonka

Dirijor / Vezényel: Ciprian Marinescu

Lucrare complexă, Concertul dublu pentru vioară și violoncel este ultima lucrare orchestrală a compozitorului. Johannes Brahms l-a compus pentru violoncelistul Robert Hausmann cu care colabora frecvent și pentru vechiul său prieten, violonistul Joseph Joachim. Din păcate, cel din urmă se îndepărtase de compozitor în urma unui divorț, la care Brahms nu l-a susținut. Din această cauză, concertul semnifică un gest de reconciliere din partea compozitorului. Mai mult de atât, motivul muzical care stă la baza acestuia, este compus din notele Fa-La-Mi (F-A-E în scrierea germană) care simbolizează motto-ul lui Joachim Frei aber einsam (Liber dar singur).

Simfonia a V-a de Franz Schubert a fost compusă în anul 1816 și este simfonia care cuprinde cel mai mic aparat orchestral din creația compozitorului. Astfel, partitura acesteia exclude clarinetul, trompeta și timpanii. Cu o privire generală asupra partiturii se poate observa influența pe care a lăsat-o Mozart asupra lui Schubert. Particularitățile care întăresc afirmația sunt orchestrația aerisită și asemănarea introducerii părții a doua cu ultima parte a Sonatei mozartiene pentru vioară în Fa major, K. 377.

Violonistul Valentin Șerban este câștigătorul ediției 2020/2021 a Festivalului Internațional George Enescu, interpretând în finală Concertul în re minor pentru vioară și orhcestră op. 47 de Jean Sibelius. Valentin s-a format în orașul natal, Brașov, completându-și studiile de master la Graz, Austria. S-a bucurat totodată de participarea la cursuri de măiestrie susținute de violoniști renumiți pe plan internațional. Pe lângă activitatea de concert, profesionalismul violonistului poate fi regăsit și în înregistrările în care a interpretat integrala sonatelor pentru vioară și pian de Johannes Brahms și trio-ului în Sol minor op. 15 de Smetana. În concertele și recitalurile susținute pe marile scene europene, Valentin Șerban abordează lucrări dintr-un spectru larg, cuprinzând muzică de cameră, lucrări de virtuozitate și mari concerte pentru vioară și orchestră. În prezent, violonistul activează în cadrul orchestrei Les Dissonances din Paris.

Răzvan Suma este unul dintre cei mai valoroși violonceliști din România, fapt dovedit de multiplele distincții obținute pe parcursul carierei sale și de aparițiile sale scenice încununate de succes. Răzvan Suma este membru al cvartetului de violoncele Cellissimo, cu care a susținut turnee în Europa și Asia, iar în calitate de solist a interpretat alături de orchestre precum: Teatro Regio di Torino, Orchestra Filarmonicii din Sofia, Philharmonie der Nationen din Germania sau Orchestra Filarmonicii "George Enescu".