Vineri, 12 iunie 2026, ora 18.00

Colegiul Academic

Corul și Orchestra Filarmonicii de Stat "Transilvania"

David Grimal dirijor și solist

Ricardo Castro dirijor și solist

Diana Țugui soprană

Melinda Duffner mezzosoprană

Denisa Iamandi mezzosoprană

Eusebiu Huţan tenor

Cristian Mogoșan tenor

David Pogana bariton

Krisztián Malicski dirijorul corului

Ludwig van Beethoven

Concertul pentru vioară, în Re major, op. 61

Fantezia pentru pian, soliști, cor și orchestra, op. 80

Simfonia nr. 4, în Si bemol major, op. 60

12 iunie 2026 reprezintă ultima seară muzicală din programul excepțional al Festivalului Humans care l-a celebrat pe Beethoven cu șase luni înainte printr-un demers care și-a propus mai mult decât simpla prezentare a unor concerte și și-a asumat un proiect larg de educare, de transmitere a emoției autentice și de construire a unui dialog viu între generații, creând legături între artiști și public, între instituțiile de învățământ superior si nu numai, între discipline artistice diferite, dar și un festin de Beethoven simfonic alături de capodopere ale muzicii de cameră, care au traversat toate frontierele și toate epocile.

Programul serii de vineri îi este dedicat în totalitate lui Beethoven, astfel ca melomanii vor putea audia în interpretarea Corului și Orchestrei Filarmonicii de Stat "Transilvania", sub bagheta dirijorului brazilian Ricardo Castro (care va fi și solist deopotrivă), Concertul pentru vioară, în Re major, op. 61, Fantezia pentru pian, soliști, cor și orchestra, op. 80 și Simfonia nr. 4, în Si bemol major, op. 60.

Soliștii concertului vocal-simfonic de închidere a Festivalului Humans (care va începe la ora 18.00 la Colegiul Academic), vor fi David Grimal - vioară (și în postură de dirijor), Diana Țugui (soprană), Melinda Duffner (mezzosoprană), Denisa Iamandi (mezzosoprană), Eusebiu Huţan (tenor), Cristian Mogoșan (tenor) și David Pogana (bariton).

Despre lucrări

Ludwig van Beethoven

Concertul pentru vioară, în Re major, op. 61 (1806)

Alături de Sonata Kreutzer, reprezintă apogeul muzicii pentru vioară scrisă de Beethoven. Împreună cu Concertul în Mi major de Bach și Concertul în Re major de Mozart, acestuia îi revine un rol remarcabil în istoria genului. Sintetizând evoluția concertului pentru vioară din secolul al XVIII-lea, Beethoven i-a trasat în mare măsură liniile de dezvoltare pentru secolul al XIX-lea, influența sa extinzându-se până la Concertul pentru vioară de Brahms (1877).

Frumusețea melodică a temelor, abordarea cantabilă a liniilor principale din Allegro-ul de sonată, profunzimea dezvoltării simfonice și vivacitatea imaginilor de inspirație populară definesc valoarea eternă a concertului beethovenian. Scris în același an cu Simfonia a IV-a, Concertul nr. 4 pentru pian în Sol major și Cvartetul în Fa major, op. 59, lucrarea este apropiată de acestea ca atmosferă. În ea se oglindește latura luminoasă a artei lui Beethoven, caracterul activ al lirismului său. Energia plină de viață, ancorarea în folclorul urban și pastoral, frumusețea și echilibrul formei fac din acest concert un exemplu strălucit al stilului clasic vienez.

Fantezia pentru pian, soliști, cor și orchestră, op. 80 (1808)

Un improvizator de geniu, care își uimea contemporanii prin capacitatea de a înălța - literalmente "sub ochii lor", în fața unui public numeros - edificii muzicale cu o arhitectură perfectă... Un artist extrem de exigent, care realiza zeci de schițe pentru viitoarele sale simfonii sau sonate... Aceste trăsături ale scrisului componistic, aparent contradictorii, aparțin aceleiași personalități: Ludwig van Beethoven. Și poate că nu există o altă lucrare beethoveniană în care aceste coordonate să se îmbine atât de armonios ca în Fantezia pentru pian, cor și orchestră în do minor, op. 80.

Simfonia nr. 4, în Si bemol major, op. 60 (1806)

Simfonia nr. 4 este una dintre rarele lucrări lirice de mari dimensiuni din moștenirea componistică a lui Beethoven. Ea este învăluită de lumina fericirii, iar tablourile sale idilice sunt încălzite de fiorul unui sentiment profund și sincer. Nu întâmplător această simfonie a fost atât de iubită de compozitorii romantici, care au privit-o ca pe un veritabil izvor de inspirație. Schumann o numea "o zveltă fecioară greacă între doi uriași din miazănoapte" - Simfonia a III-a (Eroica) și Simfonia a V-a (Destinul). Lucrarea a fost finalizată la mijlocul lunii noiembrie 1806, în timp ce compozitorul lucra deja la Simfonia a V-a, și, după cum nota renumitul cercetător al vieții sale, Romain Rolland, a fost zămislită "dintr-o singură suflare, fără schițele preliminare obișnuite... Simfonia a IV-a este o floare pură, ce păstrează parfumul acelor zile, cele mai senine din întreaga sa existență".

Despre dirijori

Ricardo Castro

Ricardo Castro este pianist, dirijor, educator și lider cultural, cu o viață dedicată puterii transformatoare a muzicii. De aproape cinci decenii, parcursul său artistic s-a desfășurat pe marile scene ale lumii, în săli de concert, în spații educaționale și în inițiative sociale de la apariții solistice, alături de orchestre de renume, până la proiecte vizionare care formează noi generații.

A câștigat rapid recunoaștere internațională, obținând premii I la competiții precum Concursul Rahn (1985), Premiul Pembaur (1986), Concursul ARD de la München (1987) și Concursul Géza Anda de la Zürich (1988). În 1993, a câștigat Concursul Internațional de Pian de la Leeds, devenind primul și singurul sud-american care a obținut această distincție. Această reușită a deschis drumul către colaborări cu orchestre prestigioase, precum Gewandhaus din Leipzig, Tonhalle din Zürich și BBC Philharmonic, dar și către colaborări cu artiști de marcă, precum Sir Simon Rattle, Martha Argerich și Maria João Pires.

Activitatea sa depășește cu mult scena, extinzându-se în domeniile dirijatului, educației și antreprenoriatului cultural.

În 2007, a fondat NEOJIBA (Orchestrele de Tineret și Copii ale statului Bahia), un program social inovator care oferă gratuit formare orchestrală și corală pentru mii de copii și tineri din întreaga regiune Bahia. Prin această inițiativă, a devenit o referință internațională în transformarea socială prin muzică.

Pe lângă activitatea artistică și implicarea socială, își menține un angajament puternic față de educație. Predă pian în Elveția din 1992, mai întâi la HEMU, iar din 2020 la Haute École de Musique de Genève (HEM), unde este în prezent directorul departamentului de claviaturi.

Ricardo Castro este singurul brazilian membru onorific al Royal Philharmonic Society, aceeași instituție care a comandat Simfonia a IX-a de Beethoven și care îi numără printre membrii săi istorici pe Brahms, Stravinski și Liszt.

Krisztián Malicski - dirijorul Corului

Cadru didactic al catedrei de Dirijat, la Academia Națională de Muzică "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca și dirijor al Orchestrei "Ars Iuventutis" din cadrul Colegiului de Muzică "Sigismund Toduță", Krisztián Malicski a urmat specializarea Dirijat sub îndrumarea unor personalități marcante ale vieții muzicale românești: prof. univ. dr. Victor Dumănescu, prof. univ. dr. Cornel Groza, conf. Mihaela Cesa-Goje și conf. univ. dr. Ciprian Para, fiind dirijor asistent al maeștrilor Cristian Mandeal și Gilbert Varga, în cadrul pregătirii concertelor Orchestrei Regale de Tineret a Filarmonicii de Stat "Transilvania".

Formarea sa artistică a fost completată prin participarea la numeroase cursuri de măiestrie susținute de dirijori de prestigiu internațional precum Vass András, Roland Börger, Patrick Russil, Konrad von Abel, Kovács László, Massimiliano Caldi. În anul 2023 a obținut Premiul al II-lea la Concursul Internațional de Dirijat de la Gödöllő (Ungaria), oportunitate care i-a oferit prilejul de a lucra cu Orchestra Națională Danubia, din Ungaria, sub îndrumarea maestrului Kovács László. Repertoriul său cuprinde preponderent creația simfonică clasică și romantică, precum și lucrări camerale contemporane, dar și repertoriul coral, sacru și laic, valorificat în cadrul concertelor corului "Voces Amabiles", ansamblu pe care l-a fondat în urmă cu câțiva ani.

Despre soliști

David Grimal

Soprana Diana Țugui a absolvit Universitatea de Muzică "George Enescu" din București și este doctor al Academiei Naționale de Muzică "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca. Este o artistă plurivalentă care, pe lângă rolurile din operă, care au consacrat-o, abordează cu mult succes și genul vocal simfonic, opereta, liedul și chiar musicalul. A colaborat cu toate filarmonicile și teatrele de operă din țară, iar în ultimii ani a avut numeroase apariții pe scene importante ale Europei. Este laureată a numeroase concursuri internaționale precum "Jaume Aragall", "Wilhem Stenhammar", "Vox Artis", "Elena Teodorini". În anul 2015 a fost încununată ca "Cea mai bună soprană" la Gala Operelor Naționale, iar în 2018 a primit premiul "Lya Hubic" pentru cea mai bună soprană.

Repertoriul Dianei Țugui, în ceea ce privește spectacolele de operă, cuprinde peste douăzeci de roluri ale unor eroine îndrăgite, printre care se numără Violeta în Traviata, Lucia în Lucia di Lammermoor, Mimi și Musetta în Boema, Elvira în Puritanii și Adina în Elixirul dragostei.

În prezent, Diana Țugui este solistă a Operei Naționale Române din Cluj-Napoca și, în paralel cu activitatea de pe principala scenă lirică a Transilvaniei, soprana continuă aceeași frumoasă carieră și pe scenele europene. De asemenea, dorința de a transmite mai departe experiența în arta cântului a determinat-o să urmeze și o carieră universitară în cadrul Academiei Naționale de Muzică "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca.

Melinda Duffner - mezzosoprană

Melinda Duffner s-a născut în Arad. În 2009 a absolvit Academia de Muzică "Gheorghe Dima", secția Canto la clasa prof. univ. dr. Elena Andrieș și prep. Iulia Merca, după care a urmat cursurile de masterat în cadrul același facultăți, sub îndrumarea regretatei conf. dr. Ramona Eremia. A participat la cursurile de măiestrie susținute de Mariana Nicolesco, Mihály Kálmándi.

A colaborat cu Filarmonica de Stat Arad, Filarmonica de Stat Oradea, Filarmonica de Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea, Filarmonicade Stat Sibiu, Filarmonica de Satat Târgu Mureș cu Camerata "Euroart" Baia Mare, cu Opera Maghiară din Cluj-Napoca și cu Filarmonica de Stat "Transilvania" Cluj-Napoca.

Și-a înscris în repertoriu roluri din Căsătoria secretă de Domenico Cimarosa (Fidalma), Nunta lui Figaro de Wolfgang Amadeus Mozart (Cherubino), Traviata de Giuseppe Verdi (Flora), Cavalleria Rusticana de Pietro Mascagni (Mamma Lucia, Lola), Liliacul de Johann Strauss (Orlovski), Aurul Rinului (Flosshilde) și Valkiria (Waltraute) de Richard Wagner, Scufița Roșie (Bunica), Când dragostea triumfă (Maricica) de Nicolae Brânzeu, Gianni Schicchi de G. Puccini (La Ciesca).

Din repertoriul vocal-simfonic a interpretat Magnificat, Johannes passion, Vergnügte Ruh, beliebte Seelenlust, O Ewigkeit du Donnerwort, Uns ist ein Kind geboren de J. S, Bach, Messiah, Dixit Dominum de G. F. Handel, Gloria de A. L. Vivaldi, Requiem, Spatzen Messe și Missa încoronării de W. A. Mozart, Requiem de M. Haydn, Nelso Messe de J. Haydn, Die erste Walpurgisnacht, A midsummer night's dream de B. Mendelssohn, Stabat Mater de G. B. Pergolesi, Missa în Do și Fantezia de L. V. Beethoven, în premieră națională Messa Votiva de M. Salvi, Oratoriul bizantin de Crăciun de Paul Constantinescu, Requiem Parastas de Marțian Negrea, Te Deum de M. A. Charpentier, Oratoriul de Crăciun de C. Saint-Saens, Missa in Do "Luzanska" de A. Dvorak, Missa in honorem Sanctae Elizabeth e Domo Árpád de Demény Dezső, Misa in Fa major de Ruzitska György.

Începând cu anul 2011 și până în prezent, este artist liric în cadrul Corului Filarmonicii de Stat "Transilvania" Cluj-Napoca.

Denisa Iamandi - mezzosoprană

Mezzosoprana Denisa Iamandi este studentă a Academiei Naționale de Muzică "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca, unde se perfecționează sub îndrumarea profesorului Geani Brad. De-a lungul anilor, a susținut numeroase concerte, afirmându-se ca una dintre tinerele voci promițătoare în lumea operei.

Pasiunea sa pentru muzica clasică a prins contur încă de la o vârstă fragedă, iar de atunci și-a dedicat formarea și talentul visului de a urca pe marile scene lirice ale lumii. A cântat în concerte și spectacole alături de prestigioase ansambluri, printre care se numără Orchestra Filarmonicii "Paul Constantinescu" din Ploiești, Orchestra Filarmonicii din Arad, Orchestra Filarmonicii "Banatul" din Timișoara, Orchestra Filarmonicii de Stat "Transilvania" din Cluj-Napoca, Orchestra Operei Maghiare din Cluj-Napoca. A susținut concerte pe scena Teatrului "Regina Maria" din Oradea, a Filarmonicii din Satu Mare și pe scena Filarmonicii din Craiova. De asemenea, s-a remarcat în numeroase concursuri naționale și internaționale, obținând premii importante la competiții precum The 11th Vocal International Competition in Kuala Lumpur (Malaysia), Concursul de Canto "Alexandru Fărcaș" și Elite International Voice Competition.

Cristian Mogoșan - tenor

Câștigător al Premiului pentru cel mai bun solist al anului (Gala Premiilor Naționale, Iași, 2013) și al Premiului Revistei V.I.P pentru cel mai bun solist de operă al anului (București 2012), Cristian Mogoșan este în prezent artist rezident al Operei Naționale Române Cluj- Napoca și, de asemenea, invitat al operelor și filarmonicilor din întreaga lume. În cursul carierei sale internaționale a concertat în Elveția, Franța, Belgia, Israel, China, Rusia și Finlanda. În prezent este asistent universitar al Academiei de Muzică din Cluj-Napoca.

Născut în 1983, tenorul Cristian Mogoşan a absolvit Academia Naţională de Muzică "Gheorghe Dima", sub îndrumarea tatălui său: lect. dr. Gheorghe Mogosan. După absolvirea masteratului, și-a continuat studiile de doctorat la aceeași universitate, sub îndrumarea profesorului univ. dr. habil Marius Vlad Budoiu.

A interpretat cu succes rolurile: Rodolfo - La Bohème, Cavaradossi - Tosca, B. F. Pinkerton - Madama Butterfly, Luigi - Il tabarro de G. Puccini; Riccardo - Un Ballo in Maschera, Alfredo - La traviata, Macduff - Macbeth, Ismaele - Nabucco de G. Verdi; Canio - Pagliacci de R. Leoncavallo; Turiddu - Cavalleria Rusticana de P. Mascagni; Don Jose - Carmen de G. Bizet; Erik - Der fliegende Holländer de R. Wagner; Lensky - Eugen Onegin de P. I. Ceaikovski.

În premieră națională a interpretat rolurile Candide și Tom Rakewell, din operele Candide, de L. Bernstein (2007) și The Rake`s Progress, de I. Stravinsky (2009) la Opera Națională Română din Cluj-Napoca.

Lucrările vocal-simfonice interpretate de tenorul Cristian Mogoşan includ: Messa Da Requiem şi Krönungsmesse de W. A. ​​Mozart; War Requiem de Benjamin Britten; Die Schöpfung de J. Haydn; Simfonia a IX-a de L. van Beethoven; Messa di Gloria de G. Puccini; Petite Messe Solennelle de G. Rossini; Theresienmesse de J. Haydn; Die erste Valpurgisnacht de F. Mendelssohn-Bartoldy; Le Deluge - C. Saint Saens; The Bells - S. Rahmaninov.

De-a lungul carierei sale a colaborat cu dirijori precum: Paolo Arrivabene, David Stern, Daniele Callegari, Daniel Cohen, Jary Hämäläinen, Ronald Zollmann, Cristian Mandeal, Horia Andreescu, Keri Lynn Wilson, Constantine Orbelian etc.

Realizările sale includ Premiul I la Concursul Internațional de Interpretare Vocal Sabin Drăgoi - Timișoara (2011), Premiul I la Concursul Internațional de Interpretare Vocal Hariclea Darclée - Brăila (2010) și Premiul I la Concursul de Interpretare Lied Românesc - Brașov (2004).

Baritonul David Pogana este recunoscut pentru versatilitatea sa vocală, prezența scenică puternică și evoluția constant ascendentă a carierei sale. Născut în Oradea, a absolvit Academia Națională de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca, unde și-a finalizat atât studiile de licență, cât și pe cele de masterat în Canto Clasic, la clasa prof. dr. habil. Marius Vlad Budoiu.

Din anul 2021 este solist al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, iar repertoriul său include importante roluri de bariton precum Don Giovannidin opera omonimă de W. A. Mozart, Contele Almaviva din opera Le nozze di Figaro, Escamillodin opera Carmen de G. Bizet, Marcello din La Boheme de G. Puccini, Belcore din Elixirul dragostei de G. Donizetti, Malatesta din opera Don Pasquale, Riccardo din I Puritani de V. Bellini, Wolframdin opera Tannhauser și Evgheni Oneghin, din opera cu același nume a lui P. I. Ceaikovski, precum și roluri din operetă și musical, printre care von Trapp din Sunetul Muzicii și Dr. Falke din Die Fledermaus de J. Strauss II. A interpretat, de asemenea, lucrări vocal-simfonice de referință, precum Missa Solemnis de Beethoven, Requiem de Mozart și Messa di Gloria de Puccini.

A fost distins cu numeroase premii și recunoașteri naționale și internaționale, recent fiind laureat al Hans Gabor Belvedere Singing Competition 2026.

Datorită pregătirii sale tehnice solide, disciplinei artistice și experienței scenice aflate într-o continuă dezvoltare, este considerat unul dintre cei mai promițători baritoni români ai generației sale, construindu-și o carieră cu o vizibilitate tot mai mare pe plan național și internațional.