Interviuri Înapoi

Festivalul George Enescu 2021. Interviu cu clavecinistul Andreas Staier

Publicat: sâmbătă, 25 Septembrie 2021 , ora 9.28

Clavecinistul german susține în sâmbătă, 25 septembrie, de la ora 10.30, la Sala Auditorium, un concert în compania Orchestrei Controcorrente, încadrat în seria "Enescu și contemporanii".


Considerați că muzica lui Johann Sebastian Bach este, pentru publicul larg, un prim pas către repertoriul muzicii vechi?

Pot doar să răspund din punctul meu de vedere; muzica lui Bach a fost un punct de fascinație foarte esențial, însă evident sunt multe căi prin care se poate descoperi, există persoane care au descoperit muzica barocă prin intermediul operei, ceea ce este, evident, o abordare diferitî, deoarece Bach, de exemplu, nu a scris nicio operă. Cred că sunt multe căi - unii oameni descoperă muzica barocă mergând înapoi de la Haydn și Mozart, alții descoperă muzica barocă mergând înainte, de la muzica renascentistă, astfel că nu cred că putem generaliza. Evident, după cum am spus, pentru mine Bach este un compozitor esențial, și m-am gândit și am reflectat la muzica sa toată viața. Deci, într-adevăr, pentru mine este foarte aproape de suflet și de minte.


Cum atrage muzica lui Johann Sebastian Bach publicul, chiar și în ziua de azi?

Presupun că este, ca toată muzica bună, o combinație de aspecte factuale și intelectuale - cât de incredibil este scrisă, din punct de vedere profesional, dar în același timp cât de puternic este impactul emoțional pe care îl are asupra noastră. În mod evident, ai putea spune același lucru și despre creația lui Beethoven. Cred că ceea ce spun este un lucru minunat despre muzica de bună calitate, în general; însă Bach, desigur, ne arată aceste aspecte pe care le îmbină într-un mod ingenios - în adevăratul sens de a compune, a îmbina - însă ne dă și sentimente foarte, foarte puternice.


Interpretarea Informată Istoric pare să atragă tinerii muzicieni - ce sfaturi aveți pentru următoarea generație de interpreți ai muzicii vechi?

Ei bine, să continue. Sunt atât de multe de descoperit, că este o poveste ce nu se sfârșește niciodată. Presupun că practica interpretărilor informate istoric a fost preluată deoarece este ceva ce îi ajută pe oameni să învețe și să înțeleagă muzica mai bine, fie că vorbim despre muzica lui Bach, fie că vorbim despre muzica lui Enescu. Deci mai sunt multe lucruri de descoperit, mai ales în materie de repertoriu; evident, lucrările lui Bach se numără printre cele mai bine cunoscute, însă chiar și dintre acestea sunt multe cantate care abia sunt interpretate. Mai sunt, de asemenea, și compozitori ce merită mai multă atenție, deci este un proiect care nu se va încheia în viitorul apropiat, evident.


Din experiența dumneavoastră, muzica veche și muzica clasică în general, au public diferit?

Aș spune din ce în ce mai puțin. La început, în anii 1960, presupun că avea un public propriu, până la un anumit punct, dar acum nu aș spune că mai e cazul. Evident, nu am fost în România până acum, deci vorbesc doar din experiența mea în alte țări, dar cred că e din ce în ce mai puțin un lucru menit publicului de specialitate.


Când și cum v-a captat atenția muzica veche?

Am început, ca toată lumea, pe un pian modern. Evident, când eram tânăr, clavecinele nu prea erau în atenția nimănui, deci am studiat pianul când eram mic. La un moment dat am descoperit Colecția de lucrări pentru Virginal alcătuită de Fitzwilliam - deci muzică engleză semnată aprozimativ în anii 1580-1600 - și am cântat pe un pian modern, neștiind că nu a fost scrisă pentru ce aveam în fața mea - un pian modern. Așadar, pentru mine a venit din interes pentru muzică, iar pe planul al doilea a fost descoperirea instrumentelor nacestei muzici care îmi place așa mult. De asemenea, am avut o fază când nu voiam să cânt decât Domenico Scarlatti. Deci de la muzică a venit interesul pentru cunoașterea instrumentelor. În mod evident, potențialul acustic și posibilitățile unui clavecin sunt diferite de cele ale unui pian modern. Instrumentele cu claviatură s-au schimbat mult mai drastic de-a lungul timpului decât vioara sau oboiul. Pentru un interpret la instrumente cu claviatură, sunt mult mai multe de descoperit. Evident, vioara barocă și vioara modernă sunt, de asemenea, destul de diferite în multe aspecte, însă diferențele sunt foarte mici, în comparație cu dezvoltarea instrumentelor cu clape. Deci cred că acesta a fost parcursul meu.

Interviu realizat de Petre Fugaciu