Este realist să ne aşteptăm ca un muzician să cânte la fel de bine atât romantici târzii, cât şi Carl Philipp Emanuel Bach? Ton Koopman este convins că da, este posibil; aşa cum un actor trebuie să poată juca atât Shakespeare, cât şi în piese de avangardă.

El însuşi duce mai departe o poveste începută în urmă cu peste şase decenii, în care adevărata iubire, Barocul, a cunoscut şi perioade de investigare a relaţiei cu alte spaţii stilistice - e-adevărat, mai degrabă aventuri pasagere. Dar Koopman, un mare nume când vine vorba de Bach sau Buxtehude (a dus la bun sfârşit o integrală de referinţă a celor 200 de cantate de Bach, pe 36 de cd-uri), a dirijat şi Haydn, Mozart, Schubert, ba chiar şi Francis Poulenc, în mod excepţional.

Un alt aspect care îl defineşte este dubla sa natură, de interpret şi cercetător, care i-a permis să reinterogheze, începând din anii 1970, bazele raportării la muzica barocă, la muzica mai veche de mijlocul secolului al XIX-lea, în general.

Vă propunem o discuţie în care să-l cunoaştem puţin mai bine pe organist, clavecinist, dirijor, muzicolog, pe Ton Koopman - pionierul şi una dintre cele mai respectate figuri asociate curentului interpretării informate istoric, de care rămâne legată redescoperirea şi revitalizarea aşa-numitei muzici vechi. La început timid, în deceniile de după mijlocul secolului XX, devenind treptat un curent de nişă apreciat. Ce a adus în atenţie? Reconsiderarea întregului arsenal de instrumente prin care e adecvată apropierea de un anumit repertoriu; teza principală fiind că această lentilă trebuie să respecte realităţile timpului. Şi dacă acum, în primele decenii ale secolului XXI, curentul interpretării informate istoric nu mai poate fi ignorat, depăşind condiţia sa de curent de nişă, destinat doar pasionaţilor, meritul acestei elevaţii aparţine unor personalităţi precum artistul şi intelectualul olandez.

Ton Koopman a trăit această adevărată epopee creându-şi propriul instrument, pe care îl consideră ideal: Orchestra Barocă din Amsterdam, în 1979; în 1992, Orchestrei i s-a alăturat Corul, ceea ce a rezultat numindu-se acum Amsterdam Baroque Orchestra and Choir.

Koopman, care în 2 octombrie împlineşte 82 de ani, a fost invitatul special al celor două concerte programate în 29 și 30 ianuarie 2026, la Ateneul Român. Programul pe care l-a condus a stat sub semnul celor 270 de ani care s-au împlinit în 27 ianuarie de la nașterea lui Mozart și a inclus, din creația clasicului austriac, Concertul nr. 5 pentru vioară, cu Sergej Krylov - solist, Serenada Nocturnă KV 239 și Simfonia nr. 39. Însă prima lucrare a fost Suita I pentru orchestră de Johann Sebastian Bach, autorul de care artistul olandez rămâne cel mai legat. Cu acel prilej, am înregistrat interviul pe care vi-l propun în următoarele 3 ediţii ale "Poveştilor de succes"; începând de duminică, 26 aprilie, ora 13:00.