ACUM:
7.00
Allegro... de weekend
Un matinal clasic, într-un tempo vivace.
Urmează: 9.50 Promo Informații despre evenimentele partenerilor noștri.
Apoi: 9.54 Promo RRM Detalii despre cele mai interesante emisiuni ale zilei.

Actualitatea internațională Înapoi

Contractul publicării în premieră a oratoriului 'Patimile după Matei' de Bach - scos la licitație

Publicat: marți, 24 Mai 2016 , ora 16.16

 Casa Southeby's scoate astăzi, 24 mai 2016, la licitație contractul ce a făcut posibilă publicarea în premieră, în 1830, a capodoperei lui Johann Sebastian Bach, oratoriul "Patimile după Matei". După cum se știe, la moartea lui Bach, în 1750, doar o mică parte din opera sa componistică era tipărită, cele mai multe opusuri existând sub formă de manuscrise, realizate chiar de Cantor sau de discipolii lui. Ca urmare, nu puține lucrări s-au pierdut sau au ajuns incomplete până la noi (și trebuie să ne considerăm norocoși, în aceste condiții, pentru cât de mult a supraviețuit, totuși, timpului).
 La începutul secolului al XIX-lea, grație lui Felix Mendelssohn dar și altor câțiva, muzica lui Bach a început să fie redescoperită. În 11 martie 1829, la Singakademie, în Berlin, avea loc un eveniment istoric: repunerea pe afiș, pentru prima oară după 1750, a capodoperei "Patimile după Matei", sub chiar bagheta dirijorală a lui Mendelssohn, atunci în vârstă de 20 de ani. Au urmat alte două concerte, în 21 martie și 18 aprilie, iar soarta amintitei realizări bachiene era relansată; chiar dacă, atunci, s-a folosit o versiune scurtată și reorchestrată de compozitorul romantic.
 Lumea avea nevoie, însă, de o partitură editată, iar acordul pentru acest demers i-a implicat pe Mendelssohn, pe compozitorul și criticul muzical Adolf Bernhard Marx, prietenul său, și pe editorul Martin Schlesinger. Contractul este semnat de Marx și Schlesinger, poartă data de 8 aprilie 1829 și oferă detalii importante despre acel eveniment (inclusiv despre obligativitatea lui Adolf Bernhard Marx de a realiza o versiune pentru 4 voci și pian, asociată celei orchestrale). Se menționau, firește, sumele implicate, valoarea avansului și modul de implicare a unor colaboratori (care se presupune că au fost Mendelsohn însuși și profesorul său, Carl Friedrich Zelter).
 E de subliniat și meritul ce i-a recenit lui Adolf Bernhard Marx de a nu fi apelat, pentru acea primă versiune tipărită, la varianta trunchiată de Mendelssohn, ci la cea originală, lăsată de însuși Johann Sebastian Bach.

text-align: justify;">

Ștefan Costache