ACUM:
10.00
Arpeggio
3 ore cu și despre Interpretul zilei, Opera si vedetele ei, CD Review.
Urmează: 12.55 Promo Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.
Apoi: 12.59 Promo RRM Detalii despre cele mai interesante emisiuni ale zilei.

Cronici Înapoi

Concert extraordinar Maria Guleghina - O bijuterie de admirat doar în cutie!

Publicat: luni, 10 Februarie 2020 , ora 13.02

Fără îndoială, soprana născută în Odessa, în 1959, rămâne o voce de colecție, un reper în diapazonul timbral al glasurilor feminine din secolul XXI. Puține soliste au fost și sunt capabile să aibe performanțe de notorietate în repertoriul liric, lirico-spint și cel dramatic, pe aproape toate scenele mari ale lumii. Așadar, amatorii de operă au intrat în sala Operei Naționale, sâmbătă 8 februarie 2020, cu multe așteptări, mai ales, că programul promitea un regal, format din nouă arii grele și lungi, pornind cu Bal mascat, trecând apoi, prin: Nabucco, Macbeth (două),Gioconda, Adriana Lecouvreur, Manon Lescaut, Tosca șiAndrea Chenier. Cine a mai întâlnit o asemenea rezistență și o asemenea dedicație, să cânți mult și epuizant, înainte cu numai cinci zile de premiera operei Turandot, în care Maria Guleghina face rolul titular?!...

Am zis că, dificultățile din aria de debut s-au datorat faptului că vocea era neîncălzită și am așteptat, mai ales că "tunul" viscolit al unui asemnea timbru, părea să aibă nevoie de timp pentru fluidizare. Și au venit Ben io t'inveni/ salgo gia din Nabucco și Nel di della vittoria/Una macchia din Macbeth. Un diamant vocal cu strălucire densă, pătrunzătoare până în carne, dar și cu multe "pete de umbră": intonații pe muchie de cuțit, acute frânte, înghițite sau sticloase, registrul grav fără culoare sau apăsat prea mult pe piept, fraze nesusținute, treceri bruște între nuanțe, o dicție aproape bălmăjită. Când începea însă, să te doară sufletul că această fenomenală soprană nu mai cântă acum, la peste 60 de ani de viață, ca acum 10-20 de ani, Maria Guleghina te surprindea cu un sunet înalt eteric, diminuat imperceptibil, cu un legato mângâietor sau cu un recitativ dramatic frisonant. În aceiași parametri s-a desfășurat și partea a doua a concertului, dedicată verismului, un "clocot" temperamental cu infinite exprimări de lumini și întuneric. O voce intensă, o nestemată saturată de carate, dar, pe care timpul a început să-și pună patina. Câștigul serii a fost, însă, ocazia de a cunoaște o artistă internațională de excepție, pe care ne-am fi dorit-o oaspete, în urmă cu mai mulți ani. Așadar, o bijuterie de admirat doar în cutie!

Pentru că Maria Guleghina a polarizat interesul general, nu fac decât să amintesc că, Orchestra Operei Naționale și Corul au fost dirijate de italianul Alberto Veronesi și că au mai avut intervenții episodice: Antoanela Bârnat, Marius Boloș și Adrian Ionescu.

Foto: Sebastian Bucur/ Opera Națională București 

Luminița Constantinescu