Cronici Înapoi

Centenar sărbătorit prin muzică

Publicat: joi, 17 Noiembrie 2011 , ora 14.05

100 este o cifră importantă care, în momentul în care este atinsă, trebuie sărbătorită. Ceea ce au și făcut cei de la Camera de Comerț și Industrie care au ales să marcheze centenarul clădirii care adăpostește instituția printr-un concert extraordinar. Duminică, 13 noiembrie 2011, la Ateneul Român, Filarmonica "George Enescu" împreună cu Maestrul Horia Andreescu au oferit un program strălucitor, pe măsura ocaziei sărbătorite.

Am avut parte de un program fără pauză, care a știut să îmbine piese cunoscute cu unele mai puțin cunoscute, în așa fel încât interesul publicului să fie menținut, iar atenția să nu se abată de la muzică. Rapsodia Română nr. 2 de George Enescu a stat alături de Dansurile Românești de Bela Bartok, Valsul din Lacul Lebedelor de Piotr Ilici Ceaikovski și Uvertura operei Forța Destinului de Verdi, alături de La Boutique Fantasque de Respighi, printre altele.


Cu Maestrul la pupitru

Ca de fiecare dată când la pupitrul dirijoral se află Horia Andreescu, Orchestra a sunat excelent, marcant fiind elanul interpretării pe care Maestrul îl imprimă mereu ansamblurilor pe care le conduce. Am avut parte de o gamă de trăiri care au alternat în funcție de dinamica lucrărilor interpretate. Uvertura operei "Forța destinului" de Giuseppe Verdi a avut exact aceeași curgere pe care trebuie să o aibă destinul uman - de la acordurile de început - viguroase și neînduplecate, la pasajul care ne precipită pașii pe un drum ce ne rămâne pururi necunoscut; ajungem apoi la tema sfâșietoare care ne arată că nu avem de ales decât să trăim; așa cum spunea și Henry Miller în Primăvara neagră, "Orice moment trăit deschide un orizont mai larg mai cuprinzător din care nu e nicio scăpare decât în a trăi". Tempii aleși de Horia Andreescu mi s-au părut foarte inspirați, pentru că lucrarea a avut toată vigoarea necesară, ceea ce ne-a permis să stăruim asupra fiecărei note, asupra fiecărei teme, a fiecărei emoții pe care o asemenea lucrare o poate trezi în noi.


Prestații fără cusur

Trebuie să amintesc din nou evoluția fantastică a celor trei muzicieni pe care îmi place să îi numesc trioul ESCU - Adrian Petrescu la oboi, Ion Bogdan Ștefănescu la flaut și Emil Vișenescu la clarinet, care niciodată nu pot fi lăudați destul pentru prestațiile lor fără cusur.

Trei bisuri a trebuit să dea orchestra la finalul concertului, pentru că publicul a fost atât de tranșant în aprecieri, încât Horia Andreescu nu a avut de ales decât să mai petreacă încă 15 minute în fața orchestrei. Și deși s-a temut de un "exces de note" după cum a declarat, nu cred că a existat acest pericol, pentru că publicul părea amator de excese muzicale.


De ce prin muzică?

În fine, clădirea proiectată de arhitectul Ștefan Burcuș a fost sărbătorită așa cum o cerea importanța evenimentului. De ce prin muzică?

Iată ce ne-a declarat Președintele Camerei de Comerț și Industrie București, profesor univ.dr. Sorin Dimitriu:

«Eu provin dintr-o familie cu o tradiție culturală deosebită. Mama mea a fost soprană de coloratură la Opera din Iași și, probabil, acesta este unul din motivele principale. Cultura noastră muzicală - spun "a noastră" gândindu-mă și la fratele meu, gazda din această seară (Andrei Dimitriu - Directorul Filarmonicii bucureștene, n.r.), a fost probabil elementul fundamental. De asemenea - un foarte important aspect - preocuparea, de când sunt la conducerea Camerei bucureștene, de a asocia elementul cultural, susținerea activităților culturale de către mediul de afaceri a devenit o preocupare foarte importantă. Nu suntem la primul eveniment organizat de Camera bucureșteană. Pe de altă parte, cred că mediul de afaceri în general are nevoie și de componenta aceasta culturală pentru un echilibru. Evoluția în economie impune ca un element important de echilibru actul cultural.»

Petra Gherasim