Interviuri Înapoi

AUDIO. Tenorul Andrei Fermeșanu, managerul Operei Naționale Române din Iași, invitatul săptămânii la Perpetuum mobile

Publicat: joi, 24 Septembrie 2026 , ora 13.29


Invitatul meu prin telefon este tenorul Andrei Fermeșanu, managerul Operei Naționale Române din Iași. Bună seara, bine ați revenit pe undele Radio România Muzical.

Bună seara, bine vă regăsesc și mulțumesc pentru invitație!

Domnule Fermeșanu, la Opera din Iași, noua stagiune a început deja pe 5 și 6 septembrie. Cum a primit publicul evenimentele desfășurate până acum?

Aveți dreptate, a început un pic mai devreme stagiunea Operei din Iași decât, să spunem, startul normal, dar lucrul acesta s-a datorat entuziasmului pe care îl resimțim în acest moment, pentru că este mai mult decât o stagiune obișnuită, este stagiunea aniversară.

Deși există o tradiție veche operatică la Iași, totuși instituțional sărbătorim șapte decenii de operă aici. În 1956 și-a început activitatea instituția lirică din Iași. Și este un moment festiv, un moment de mare sărbătoare. Resimțim și responsabilitatea aceasta de a veni în întâmpinarea publicului nostru fidel și a publicului care ne calcă pragul cu noutăți repertoriale.

Așadar, de asta ne-am grăbit să deschidem cu un spectacol dublu de Trubadurul de Verdi, pe 5 și 6 septembrie, cum bine ați spus. O distribuție dublă, o distribuție tânără, talentată, pentru că acest Trubadur este o producție de acum două stagiuni, deci relativ recent intrată în repertoriul nostru. Întâmplare sau nu, tot pe parcursul lunii septembrie, am programat alte două spectacole de Traviata. Așadar, ne mai lipsea doar Rigoletto ca să împlinim trilogia verdiană…. Dar foarte bine primite spectacole. Verdi este iubit la Iași, ca de altfel la fel și în repertoriul francez.

Vorbim de stagiunea aniversară, cea de a 70-a la număr. Toată lumea se așteaptă la evenimente deosebite legate de această cifră rotundă. Vă rog să le punctați și pe cele viitoare, pentru ascultătorii Radio România Muzical.

Pentru că tocmai s-a încheiat - să facem o legătură- acum sâmbătă gala de deschidere, pe care în mod normal o programam înaintea stagiunii, însă din rațiuni organizatorice am programat-o acum, și care cumva prefațează noutățile repertoriale.

Cred că prima mare noutate pentru luna octombrie este un festival ivit din conlucrarea mai multor instituții. Se numește Art Sacrum Iași Festival. Sigur, un festival ramificat atât în zona artelor vizuale, dar și în zona muzicală. Așa că pe 4 octombrie și pe 28 octombrie, respectiv în deschiderea și închiderea acestui festival, scena și sala de spectacol ale Operei Naționale Române din Iași își deschid brațele pentru un repetoriu cu totul inedit.

Pe 4 octombrie, nu este o glumă, Jordi Savall chiar va fi la Opera Națională Română din Iași, alături de Hesperion XXI și La Capella Reial de Catalunya, cu un repertoriu inedit, bineînțeles după manuscrisul lui Vermell de Montserrat, pe care publicul avizat l-a putut urmări și în transmisii televizate internaționale.

Iar pe 28 octombrie, așa cum spuneam, la încheierea acestui festival, îi avem invitați de onoare pe soprana Claudia Pavone și tenorul Ștefan Pop, tenorul român care face carieră pe toate scenele internaționale, cu un repertoriu alcătuit din arii și din duete, care au acest sentiment religios, dar, sigur, așezat în sonorități și pagini ale teatrului liric, din care nu lipsește sigur repertoriul italian, Verdi, Rossini… dar totodată și din repertoriul francez am ales chiar minunata pagină a lui Charles Gounod, din Oratoriu Mors et Vita, Iudex.

Un spectacol în 70 de secunde, ce înseamnă asta?

Înseamnă o manieră inovatoare, spunem noi, în care încercăm să condensăm, să esențializăm mesajul unui spectacol cât mai… nu neapărat accesibil, dar cât mai vivant, cât mai captivant pentru un public care poate nu calcă pragul instituției culturale foarte des, dar ar dori să știe despre ce este vorba înainte de a se decide să vină într-o seară la operă.

Și în aceste 70 de secunde, diferiți artiști, regizori, dirijori, vor încerca, cu un mesaj scurt și percutant, să-și invite publicul în sala de spectacole.

Spuneați într-un interviu, citez: "decorurile costisitoare vor înlocui soluțiile digitale". Se întâmplă acest lucru și în actuala stagiune la Opera Națională Română din Iași?

Întru totul nu, pentru că încă este un proces și în interviul respectiv era legat de faptul că, începând din acest an, Opera Națională din Iași face parte din familia Forului Internațional Opera Europa și acesta a fost și motivul pentru care am intrat, am accesat către acest for, pentru a împărtăși cu alte teatre de tradiție din Europa bune practici. Și tocmai aceste soluții digitale erau la loc de cinste.

Noi am mai uzitat în anumite producții, sigur, forme de proiecție, manieră, să spunem, semi-digitală de a ne apropia de spectacolul de operă, nu neapărat așa, în maniera clasică a decorului, și a fost de bun augur.

Așadar, credem că este un pas foarte, foarte inspirat și în acord cu ceea ce se întâmplă pe scenele lumii în acest moment, de a reduce puțin costurile și, sigur că, poate, soluțiile digitale nu tot timpul sunt ieftine, dar într-un triumvirat, într-un cvartet al instituțiilor care își dau mâna la o astfel de producție și care vor folosi aceste producții după un calendar prestabilit într-o ordine la fel agreată, cred că poate facilita accesul publicului la niște producții sofisticate, interesante și relevante.

Vorbiți, în fapt, despre niște coproducții de spectacole?

Despre coproducții, în principal, coproducții, împrumuturi, forme din acestea care, una la mână, au avantajul unei economicități și, totodată, a unei diversități, pentru că, întotdeauna, unde sunt patru minți, cu siguranță rezultatele vor fi mai bune decât în singularitate.

Și în această stagiune vor fi astfel de spectacole coproducție, programate?

Deocamdată lucrăm pentru 2027 la un astfel de program, pentru că, între 3 și 5 noiembrie, la Brno, acest for internațional, Opera Europa, își dă ca punct de întâlnire Cehia și, acolo, se vor discuta, sigur, aceste forme de parteneriat, de coproducție, de împrumuturi și alte tipologii de a aduce la lumina aplauzelor producții noi.

Așadar, promit să revin în măsura în care mă și invitați, după această întâlnire de la Brno, cu experiențe și cu concluzii.

Cu siguranță vom mai sta de vorbă pe acest subiect, pentru că este interesant. Cred că o direcție importantă a tuturor instituțiilor muzicale,  ar fi trebui să fie aceea de a aduce în spectacole și concerte muzicieni tineri valoroși. Astfel, pregătim, nu-i așa, predarea de ștafetă pentru viitoarea generație. Cum se întâmplă acest lucru la Opera din Iași? Există interes pentru a aduce tinerii artiști pe scenă în spectacole sau în concert?

Există și va continua și se va amplifica această direcție. De altfel, chiar am fost premiați la nivel național pentru această inițiativă de a promova tinerele talente. Avem în corul Operei, avem chiar soliși colaboratori cu care colaborăm încă de pe băncile facultății și, în cazul balerinilor, chiar din timpul liceului.

Cred că este un proces absolut normal de înnoire a personalului artistic în primul rând, indiferent despre ce specializare vorbim pentru că tineretul vine cu o prospeție, vine cu noutate, vine cu dorința de afirmare și, totodată, este o metodă de a pregăti următoarele generații. Pentru că așteptând ca doar de pe băncile facultății să fie suficient de pregătiți pentru a păși pe o scenă profesionistă, cred că nu e neapărat o direcție bună.

Sigur că există un efort financiar pentru că, așa cum știți, colaboratorii sunt plătiți dintr-un capitol mai mare de bunuri și servicii și sigur uneori se resimte această presiune pe instituțiile lirice în cazul nostru, pentru că tot din acel capitol sunt susținute și alte cheltuieli care merg în direcții artistice și atunci poate este diminuată o producție. Dar dacă nu alegem să promovăm acești tineri, nu cred că e normal mai apoi să avem pretenția ca ei să fie familiarizați, aclimatizați cu o scenă de importanță națională și, totodată, ne asigurăm prin acest procedeu că genul operatic are viitor.

Bănuiesc că în ciuda atribuțiilor dumneavoastră manageriale, tenorul Andrei Fermeșanu nu stă departe de scenă. În ce spectacole, în ce concerte veți evolua pentru ca să știe publicul?

De curând am interpretat rolul Nadir, pe 8 septembrie, în Pescuitorii de perle de Georges Bizet, dar în un viitor foarte apropiat, adică 9 octombrie, la invitația Operei Naționale din București și a maestrului Daniel Jinga, voi fi prezent în spectacolul Bărbierul din Sevilla, producție a Operei din București, interpretând rolul Contelui Almaviva. Și, de altfel, acest repertoriu de tenor liric lejer, și la confluența cu liricul, cred că îmi vine bine pe glas.

Voi rămâne o perioadă în acest areal stilistic și bine ați punctat că nu pot sta prea mult departe de scenă pentru că dincolo de această funcție onorantă și la care încerc să mă ridic în fiecare zi, de manager al Operei Naționale Române din Iași, inima mea bate alături de scenă pentru că așa am intrat în această instituție și asta m-a fermecat, magia pe care spectacolul de operă o lasă în suflet mult după ieșirea din sala de spectacol.

Și încă o întrebare pentru artistul Andrei Fermeșanu, pe când un proiect discografic?

Avem deja un item de marcat din proiectul de management în care pregătim o producție de la zero, sonor, sigur la asta ne referim primul rând, în laboratoarele noastre de Operei Naționale din Iași, pe care mai apoi să o prezentăm pe Opera Horizon de altfel un departament al forumului mare Opera Europa. Cred că este o muncă foarte minuțioasă, foarte laborioasă. Deja suntem într-o analiză să vedem ce titlu să selectăm. Ne îndreptăm cu pași foarte siguri spre Tosca de Giacomo Puccini pentru că este spectacolul nostru fanion, dacă putem spune așa. Opera din Iași a început activitatea cu această operă pe 3 noiembrie 1956 și-atunci ar fi și o formă de acordare cu trecutul și o actualizare a repertoriului nostru. Sunt foarte încrezător în capacitățile interpretative ale colegilor mei din toate departamentele artistice, însă sigur o astfel de de inițiativă sunt absolut conștient că necesită timp și multă rigurozitate. Însă, până la urmă, de asta suntem în Opera Națională Română din Iași, ca să ne prezentăm cu ce avem noi mai bun și cu forma noastră cea mai îmbunătățită.

Domnule Andrei Fermeșanu, acum că s-a clarificat și situația managementului Operei din Iași, vă doresc să puneți în practică proiectele despre care ne-ați vorbit, dar și altele despre care sper să vorbim în viitor aici, la Radio România Muzical, iar publicul să fie cât mai numeros la spectacolele operei ieșene.

Interviu realizat de Gabriel Marica