În studioul Radio România Muzical se află saxofonistul Cătălin Milea. Bună seara!

Cătălin Milea: Bună seara!

Și colegul nostru, Viorel Grecu, cel care realizează la Radio România Muzical emisiuni de jazz. Bine ai venit, Viorel!

Viorel Grecu: Bine v-am găsit! Bun găsit, Gabi! Bun găsit tuturor ascultătorilor! Mă bucur să fiu în premieră ca invitat la Perpetuum Mobile!

Mâine se sărbătorește Ziua Internațională a Jazz-ului. În noiembrie 2011, UNESCO a proclamat oficial ziua de 30 aprilie ca fiind Ziua Internațională a Jazz-ului și, citez, "cu scopul de a evidenția rolul diplomatic al jazz-ului, de a uni oamenii și de a promova înclinațiile culturale din toate colțurile lumii". Un citat, ca să spunem așa, diplomatic. Evident, mâine se cântă jazz în toată lumea și, bineînțeles, și la noi. Dar, înainte de asta și înainte de a vă lăsa pe voi să ne spuneți ce se va cânta mâine, aș vrea să citez un compozitor și cântăreț indian, și anume Shankar Mahadevan, care cântă în trio cu John McLaughlin și Zakir Hussain, care cred că a prins esența globală a jazz-ului într-un citat: "Jazz-ul nu are o definiție. Pentru a înțelege jazz-ul trebuie să-i simți pulsul, să te pierzi în sunetele lui și să-l lași să-ți inunde sufletul. Este cea mai democratică formă de muzică, a preluat sunetele, mișcările și ritmurile oricărei forme de muzică din toate țările în care a călătorit."

Cred că e edificator, nu-i așa?

Cătălin Milea: Este edificator.

Jazz-ul nu mai este doar american.

Cătălin Milea: Nu mai este doar american, așa este. Mi-aduc aminte, ascultând acest citat, de atitudinea lui Winton Marsalis, care este american și care spune cam același lucru, că jazz-ul este o formă foarte democratică de a face muzică și de a împărtăși cu ceilalți spațiul scenei, fără totalitarisme și fără a lăsa ego-ul să domine scena. Și asta înseamnă că muzicienii de jazz țintesc în ideea asta de a se asculta reciproc, de a comunica pe scenă, pentru că sunt multe momente în care se iau decizii împreună, decizii muzicale care nu se discută înainte, lucruri spontane.

Viorel Grecu: Lucruri spontane vor fi din belșug, cred, și la Gala Jazz Compas, fiindcă așa se numește evenimentul organizat de tine. Și ca să facem o introducere, să spunem pentru cei care nu știu de unde această denumire Jazz Compas, fiindcă are un înțeles mai vechi, mai adânc, și cine vor fi protagoniștii. Afișul este foarte atractiv și multigenerațional.

Cătălin Milea: Mulțumesc. Jazz Compas are mai multe semnificații. Compas în limba spaniolă înseamnă măsură muzicală și, în același timp, compas înseamnă și unealta cu care navigatorii își direcționau ruta în funcție de ce le arăta compasul. Și inițiativa Jazz Compas se vrea, și așa a și pornit, se vrea a fi o direcție sau o recomandare pentru cei care doresc să se apropie de lumea asta a jazzului, în care noi le oferim ce considerăm că este mai bun. Și orientarea a fost cu precădere asupra jazzului românesc, care într-o perioadă foarte lungă de timp, să zicem că nu a fost atât de mult expus în comparație cu jazz-ul care vine din afara țării noastre. Jazz-ul american sau jazz-ul nordic, jazz-ul european… Asta și datorită faptului că muzicienii de jazz din România au fost în mare parte izolați și din cauza perioadelor politice și sociale prin care noi am trecut.

Cătălin Milea: Și, într-adevăr, mâine va fi așa ca o desfășurare de forțe din toate generațiile. Vor cânta tinerii de la Romanian Youth Jazz Orchestra în deschidere. Vor cânta la fel de tinerii, sau poate nu chiar atât de tinerii, dar totuși tineri, cei de la Amphitrio, care, după părerea mea, sunt un grup emblematic pentru perioada acestor ani. Și voi cânta și eu în duo cu pianistul excepțional, după părerea mea, Sorin Zlat.

Viorel Grecu: După părerea aproape unanimă, cred. Să precizăm încă un lucru important. Evenimentul se va desfășura la Arcub Gabroveni și va începe de la ora 19.30.

Viorel Grecu: Să luăm puțin în ordine numele de pe afiș. Romanian Youth Jazz Orchestra va fi o variantă redusă de cvintet, dar să spunem că tu ești implicat profund în acest proiect, în varianta lui mai largă, ești mentorul saxofoniștilor. Cum se desfășoară acest proces? Ce poți să ne dezvălui despre micii saxofoniști cu care lucrezi, micii mari saxofoniști?

Cătălin Milea: Da, Romanian Youth Jazz Orchestra este un proiect inițiat de UCIMR, Sebastian Gheorghiu și Sebastian Burneci, la care contribuie, bineînțeles, mentorii pe diferite secțiuni ale orchestrei, cum ar fi secția ritmică, trompete, tromboane și saxofone. Aici sunt eu cel vizat și responsabilizat să am grijă să se întâmple ce trebuie. Tinerii sau micii saxofoniști, unii dintre ei sunt deja foarte avansați și mă bucur foarte mult să fiu în postura asta de a îndruma sau a da mai departe ceea ce am învățat și eu la rândul meu. Și e o postură foarte interesantă pentru că și eu la rândul meu învăț foarte multe.

Viorel Grecu: De la ei?

Cătălin Milea: De la ei. Și învăț foarte multe din întrebările lor. Pentru că atunci când un tânăr îți pune o întrebare la care nu te-ai gândit, trebuie să formulezi un răspuns și să găsești o soluție pe moment și asta pe mine mă face să progresez și eu, să cresc și eu odată cu ei.

Viorel Grecu: Cred că e o provocare și un fel de exercițiu de sănătate mintală și artistică. Te mențini priză cu ce e nou, vrei să afli alte lucruri datorită celor care vin din urmă.

Cătălin Milea: Da, și în perioada asta sunt foarte uimit că generația de astăzi are un simț extraordinar și o capacitate de a învăța foarte mare și văd tineri atât de talentați și încerc să-mi aduc aminte cum eram eu când aveam 17-18 ani și îmi dau seama că nivelul este foarte mare astăzi și într-adevăr această plenitudine de informații și de posibilități de a se afirma sau de a învăța este ceva care îi face să evolueze mai repede și bineînțeles că e și o moștenire genetică pe care ei o primesc odată cu trecerea timpului.

Să trecem la Amphitrio pentru că Amphitrio evident a fost și aici la Sala Radio alături de Big Band-ul Radio. Este o trupă foarte cunoscută și inițiatoarea unui proiect interesant pe care mi l-au dezvăluit aici la Perpetuum Mobile. De fapt, un concurs de muzică, de compoziție pentru big-band al cărui termen limită de înscriere a lucrărilor este 10 mai. Sunt niște personalități în juriul care va cântări acele compoziții. Mă gândesc aici la Dan Dediu,  la George Natsis şi la Simona Strungaru. De altfel, Amphitrio a reprezentat România anul trecut la acel mare târg de muzică de jazz Jazzahead

Viorel Grecu: A fost chiar prima trupă românească prezentă acolo.

Jazzahead, unde tu ai fost anul acesta Viorel, nu-i așa?

Viorel Grecu: Da, am fost într-un context mai special, o întâlnire a producătorilor de jazz de la posturile de radio din EBU - Uniunea Europeană de Radio. N-am stat foarte mult, practic am avut o seară și o zi la dispoziție, am participat la o ședință și un panel, am asistat la patru concerte din cele 161, dar sunt mulțumit. Până la urmă, a fost o cifră bună raportat la tot ce se întâmplă acolo. Și am avut o transmisie în direct dintr-un studio mobil oferit de Radio Bremen vineri, la Perpetuum. A fost o experiență inedită pentru mine - o emisiune dintr-un studio profesional de undeva de pe pământ străin, nu mi-aș fi închipuit că se poate așa ceva, dar iată că iată că s-a putut și sper să mai repet experiența asta într-un fel sau altul. Sunt deja la a doua participare la această întâlnire anuală a producătorilor de jazz.

Iar mâine, emisiunea ta de la 15.30 vine cu niște roade apropo de contactele pe care le ai cu producătorii de jazz din EBU, pentru că mâine va fi o ediție specială Planeta Jazz despre care vreau să ne vorbești.

Viorel Grecu: Da, de la ora 15.30, o ediție de Ziua Internațională a Jazz-ului cu muzică oferită de colegii mei din Uniunea Europeană de Radio. Au fost propuse 21 de trupe, noi i-am propus pe Răzvan Florescu Quartet, fiecare cu câte 3 piese. Emisiunea are 90 de minute, deci a fost necesară o selecție dură. Am lăsat patru proiecte total pe din afară cu mare regret fiindcă muzica este extraordinară, deși în mare parte vorbim de artiști puțin cunoscuți sau chiar necunoscuți publicului internațional.

Așadar mâine, de la 15.30, chiar înainte de Perpetum Mobile, aici la Radio România Muzical, o ediție specială de Ziua Internațională a Jazz-ului - Planeta Jazz cu Viorel Grecu. Vreau să te întreb, Cătălin Milea, după Ziua Internațională a Jazz-ului și concertul de mâine, ce mai ai în program și unde te poate vedea publicul?

Cătălin Milea: După emisiunea lui Viorel, de la 15.30, vă invit să veniți la Arcub dacă tot v-ați făcut poftă ascultând jazz, să veniți să ne vedeți și live.

Viorel Grecu: Să spunem că este o premieră apariția ta alături de Sorin Zlat în varianta aceasta restrânsă de duo.

Cătălin Milea: Așa este. Noi am vorbit de ceva timp să facem o formulă de genul ăsta pentru că reprezintă o provocare mare să cânți fără secție ritmică și să cânti doar saxofon și pian. Și legat de întrebarea: ce urmeazţ? Eu în prezent sunt foarte ocupat și cu un album de muzică pentru copii, al doilea de fapt, pe care îl vom lansa în iunie și conține și compoziții de ale mele, dar conține și o piesă care mie mi-este dragă. Cei care își aduc aminte de filmul Pistruiatul… și era acea melodie compusă de Horia Moculescu, care din păcate nu mai este printre noi. Eu acum doi ani deja am început să scriu versurile pentru această melodioară.

Viorel Grecu: Cred că toți cei de o anumită vârstă și o amintesc. Recunosc că mă încadrez în această categorie.

Cătălin Milea:Și am scris niște versuri pentru piesa asta și va fi și ea inclusă pe acest album cu muzică pentru copii. Țin foarte mult la chestia asta pentru că a venit dintr-o nevoie de a pune să asculte muzică bună fiicei mele și nu găseam. Și-atunci am zis, nu, trebuie să…

Viorel Grecu: N-ai vrut s-o înveţi direct cu John Coltrane sau lucrurile de-astea.

Cătălin Milea: Îi mai pun din când în când și nu rezistă foarte mult, dar am zis că vreau să fac o muzică, să există o muzică nu făcută pe calculator sau făcută de inteligență artificială cum se fac acum tone de muzică, vreau să fie o muzică făcută cu instrumente reale cântată de oameni, de muzicieni, de cei mai buni muzicieni și eu cred că am reușit. E o muzică pentru copii, dar este și pentru părinți, adică e o muzică plăcută la ascultat și se aud sunetele calde ale instrumentelor care ne plac atât de mult cum ar fi contrabas, violoncel, flaut, banjo pe alocuri.

Viorel Grecu: Caruselul vesel se numește, trebuie să menționăm neapărat.

Tetrismactic este  cel mai recent album al tău de jazz, dar după cât ne-ai spus înainte de a intra în direct, concertul dedicat lui Garbis Dedeian de săptămâna trecută, nu a rămas fără ecouri și crezi că s-ar putea…

Cătălin Milea: S-ar putea ca după o ascultare am anunțit a înregistrărilor să vedem dacă decidem să devină un material discografic. Personalitatea lui Garbis Dedeian îmi este foarte dragă. El a scris o muzică foarte melodică și foarte frumoasă și cei care au venit joia trecută la Sala Radio s-au putut bucura de compozițiile lui Garbis Dedeian pe care sunt convins că mulți nici nu le știau. Garbis Dedeian a registrat un album spre finalul vieții lui, cumva, așa, determinat să facă asta. El a fost tot timpul ultraselectiv și foarte exigent cu sine însuși și probabil că și-ar fi dorit să scoată albumul perfect, opera perfectă, care după părerea mea nu există. Fiecare album e ca un album foto. Adică, surprinde un moment, te uiți la cum arătai acum 10 ani și astăzi lucrurile s-au schimbat și e cazul să faci un alt album.

Mulțumesc pentru prezența voastră aici și vă urez de astăzi, pentru mâine, La mulți ani,  de Ziua Internațională a Jazz-ului!

Cătălin Milea: Mulțumim.