O premieră în cadrul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică derulat de postul nostru în școli. În perioada 2-11 noiembrie, pianista Axia Marinescu va susține o serie de concerte educative în 24 de școli din București, aducând astfel elevilor muzica asemnată de George Enescu, dar și de contemporanii săi. Aflăm mai multe chiar de la pianista Axia Marinescu și Cristina Comandașu, inițiatoarea proiectului, sunt împreună cu mine în studioul Radio România Muzical. Bună seara!

Axia Marinescu: Bună seara! Mulțumesc pentru invitație!

Cristina Comandașu: Bine te-am găsit!

Aș vrea să începem cu o întrebare, probabil, pe buzele tuturor ascultătorilor noștri. De unde a venit ideea acestui proiect?

Cristina Comandașu: Cred că o idee a venit în ambele capete, aa să zic așa, nu? Te rog, Axia, începe tu.

Axia Marinescu: Da, oarecum, dar știu că prima dată când ți-am vorbit despre această idee, tu mi-ai răspuns și mi-ai povestit despre proiect și, în timp…

Cristina Comandașu: De fapt, cum să zic, Ascultă 5 minute de muzică clasică este deja de 12 ani în școli într-o formă care este, până la urmă, foarte fiabilă, în sensul că nu costă nimic pentru noi să alegem înregistrări, să realizez comentariile, să le transmit către școli. Deci, întotdeauna proiectele culturale se încurcă în bugete. Proiectul acesta nu a necesitat un buget pentru înregistrări. A necesitat însă un buget pentru a aduce oameni în carne și oase să cânte pentru copii în școli.

Și acum, după 12 ani, iată că în sfârșit reușim să facem și lucrul acesta. Eu vreau să spun că sunt extrem de recunoscătoare tuturor partenerilor acestui proiect, fără de care nu ar fi existat acest proiect. El a plecat din capul Axiei care mi-a spus la un moment dat „știi, mi-ar plăcea, am făcut asta și în Franța și mi-ar plăcea să fac și în țara mea natală” și eu n-am uitat, cred că asta a fost acum 2-3 ani când am avut discuția prima dată. În momentul când a apărut și bugetul; și bugetul a apărut pentru că există Asociația Prietenilor Radio România Muzical, iată, împreună putem face lucruri foarte importante. Asociația Prietenii Radio România Muzical are în momentul de față și mai multe firme care au considerat că e bine să susțină mediul cultural. Acestea sunt și parteneri ai acestui proiect BRD Societe General, M-Core și Imedica.

Și sunt de asemenea extrem de recunoscătoare că acestui proiect i s-a alăturat în calitate de coproducător Artexim, organizatorul Festivalului „Enescu”, care de asemenea are propriul proiect Enescu pentru școli în școli și comunități și iată, acum, Ascultă 5 minute de muzică clasică - Enescu în școli și comunități.

Lucrăm împreună ca să putem susține un proiect amplu. Vă dați seama că 24 de școli e foarte mult în 8 zile. Axia va face un tur de forță, vreau să spun. Dar, inițial am pornit cu 15 școli, am dat sfoară-n țară partenerilor de la proiectul „5 minute” și, spre marea mea surprindere, s-au înscris 24 de școli. Și Axia face efortul acesta foarte important de a merge în toate școlile care și-au dorit să aibă acest proiect. Ce se va întâmpla efectiv însă vă va spune chiar ea.

Cred că acesta ar fi pasul natural următor. Ce vor putea asculta copiii?

Axia Marinescu: Este vorba de un repertoriu care se axează pe compozitorii contemporani, dar și pe compozitorii care l-au influențat pe George Enescu. Deci putem vorbi de un repertoriu care pleacă de la Couperin, pentru că știm foarte bine că Enescu s-a inspirat din suitele vechi franceze, trece apoi prin Mozart care i-a fost o inspirație foarte profundă, Brahms și, bineînțeles, ajungem la compozitorii contemporani pe care i-a și cunoscut la Paris, cu care a avut relații mai mult sau mai puțin apropiate - Debussy, Satie… Și o să terminăm și cu un element, aș zice eu, mai actual, dar în care se regăsesc foarte multe motive, foarte multe tematici pe care Enescu le-a exploatat. E vorba despre Ligeti și Bartok.

Vorbeam puțin mai devreme, împreună cu inițiatoarea proiectului, Cristina Comandașu, despre acest proiect și discutam puțin despre ce vor putea asculta copiii. Înțeleg că este vorba despre un format modular?

Axia Marinescu: Într-adevăr, ne-am gândit că din perspectiva dialogului cu copiii este foarte important să încercăm să și contextualizăm piesele care vor fi prezentate. De aceea și legăturile pe care le are Enescu cu alți compozitori mi s-au părut destul de importante. Ce mi-ar plăcea mie să le pot oferi copiilor mai mult decât o informație, o înțelegere cât se poate de profundă a ceea ce înseamnă muzica și a modului în care Enescu a perceput-o, cum se reflectă ea în specificul nostru și cum pot ei asculta de aici încolo muzica clasică, cum o pot cunoaște mai bine, cum se pot bucura de ea și cum o pot folosi în viața de zi cu zi astfel încât să le schimbe un pic perspectiva asupra vieții.

Vom reveni asupra acestei idei, dar aș vrea să știu… înțeleg că acest proiect l-ați implementat și în Franța. Care au fost ecourile de acolo? Cum s-a desfășurat acolo?

Axia Marinescu: Da, e o întrebare foarte bună. Am făcut astfel de proiecte de destul de multe ori, mai ales în cadrul festivalurilor de pian din Franța, care în mod regulat propun și astfel de concerte înaintea concertului propriu-zis. În general, aveam în dimineața concertului din festival astfel de concerte educative pentru elevi din școlile generale, dar și pentru elevi din școlile de muzică sau conservatoare.

Foarte mult succes a avut tocmai Enescu. Mi-aduc aminte în mai multe orașe, mai ales la Toulouse, la Lyon și la Paris, bineînțeles, pentru că deja îl cunoșteau puțin, dar în orașele în care nu era atât de cunoscut, în conservatoare, profesorii veneau cu partiturile și erau foarte interesați. Știu că la momentul respectiv asta m-a mirat foarte tare, dar au rămas mereu încântați și le-a făcut foarte mare plăcere să afle mai multe despre el.

Bineînțeles că nu mereu am discutat despre Enescu, dar în multe ocazii, da, și mă bucur că a avut succes. Iar m-am gândit apoi că ar fi un format poate destul de fericit și în România, pentru că mi-au plăcut întotdeauna copiii și, mai ales de când am și eu o fetiță, mi-am dorit să pot face ceva pentru ca toți copiii să aibă acces la muzică și să le placă muzica. Asta e foarte important.

Aș vrea să revenim la ideea pe care ați enunțat-o mai devreme, aceea conform căreia copiii se pot folosi cumva de muzica clasică. Cum ar putea ei să facă acest lucru și cum i-ați sfătuit să implementeze muzica clasică în viața lor? O întrebare pentru amândouă.

Cristina Comandașu: Asta, e foarte greu. Pentru mine, știți cum e… eu stau să mă gândesc chiar tot timpul dintr-o perspectivă practică și cred că nu e doar perspectiva copiilor, dar cred că în general noi toți în societate în momentul de față nu a spune că nu avem suficientă muzică, aș spune că avem prea mult fond sonor, pentru că cel puțin în România oriunde te duci urlă o boxă. O muzică… și asta și vreau să le spun copiilor în momentul când voi fi alături de ei, există tipuri de muzici care vor ceva de la tine, să-ți vândă ceva, să te facă să faci ceva, foarte comercială să spun așa în sensul de a-ți vinde ceva. Că e timpul tău, că sunt nervii tăi, că pur și simplu te îndeamnă să faci o anumită acțiune - să mănânci mai mult, să bei mai mult etc, etc. Și muzicile astea ne înconjoară, ne îngroapă de fapt, nu mai avem timp suficient pentru reflecție și pentru a asculta muzica care nu cere nimic de la noi decât poate să devenim oameni mai buni. Muzica clasică asta este. Experiența asta de sute de ani a omenirii în a cerne ce este bun pentru urechile și pentru creierul nostru.

Copiii eu cred că au nevoie de asta tocmai pentru că sunt inundați în informație inclusiv sonoră în care ei nu știu să discearnă. De fapt, mulți dintre noi nici noi, adulții, nu știm și nu ne dăm seama de ce suntem foarte nervoși la un moment dat după ce am ascultat ore în șir același beat.

Ceea ce vrem noi de fapt, este să le prezentăm un om în carne și oase, o pianistă cu o carieră internațională importantă, un om care deja are în Ordinul Meritul cultural oferit de Președinția României, deși încă putem spune că este la vârsta primei tinereți, un om care, iată, iubește copiii și care cântă pentru ei.

Eu asta vreau să fie și asta în general îmi doresc să fie în cadrul proiectului Ascultă 5 minute de muzică clasică și, dincolo de el, îmi doresc să fie Radio România Muzical - spațiul ăsta unde nu cerem nimic, nu vindem nimic, vrem doar să facem oamenii să se simtă mai bine, să fie oameni mai buni pentru ei înșiși și pentru societate. Ceea ce cred că în zilele noastre e un deziderat important și cred că acesta este rolul culturii înalte pentru noi toți. Noi asta servim. Binele în societate așa cum le-am înțeles în trecut pare să-și dilueze importanța, dar știți cum e… binele și răul rămân etern valabile, chiar dacă la un moment dat ni se pare că baleează așa între ele. Și probabil că suntem în momentul ăsta al societății când simțim puțin că nu mai știm care sunt valorile. Dar acum, privind cinstit în sufletele noastre, eu cred că toți știm ce e bine și ce e rău. Ce alegem să servim, asta este pentru fiecare dintre noi. Eu am ales să servesc binele pe cât pot, așa cum face și Axia ducându-se în școli și făcând turul ăsta de forță. Inclusiv mă gândesc că, vă dați seama, ea va cânta în spații pe care nu le cunoaște, vor fi săli de clasă obișnuite, vor fi săli de sport unde sigur acustica va fi o mare provocare și sunt foarte recunoscătoare colegilor mei din radio care, din punct de vedere tehnic, vor încerca să ne ajute în demersul acesta. Vor fi sălile de evenimente ale școlilor, deci spații iarăși foarte ample, vor fi și 60 de copii, vor fi și 200 de copii, fiecare de vârste diferite. În general, sunt copiii de la gimnaziu.

Deci da, e o provocare. Eu sunt foarte recunoscătoare Axiei că s-a aventurat în lucrul acesta. E ceva nou pentru amândouă și, în general, și pentru noi aici, însă experiența a ceea ce vedem la Idei în laborator, rubrica Ioanei Țintea, ne arată că dacă oferi copiilor ceva bun, ei răspund. Deci, ei primesc. Important e să le dai.

Axia Marinescu: Eu cred și că la vârsta lor, copiii au o foarte mare maleabilitate și în interiorul lor acest sentiment al frumosului și al binelui este încă foarte prezent și merită să încercăm să-l modelăm cât se poate acum, în momentul de față. Ce mai cred, apropo de ce spunea Cristina, este că noi le putem crea un anume tip de a gândi prin muzică, le putem dezvolta un discernământ care e foarte important în societatea de astăzi ca să nu o luăm pe arătură.

Cristina Comandașu: Da, chiar e foarte important. Eu aș marca… muzica și în special muzica clasică construiește gândirea critică. Este singurul lucru care ne va salva în fața AI-ului.

Axia Marinescu: Absolut, da. Și, pe lângă gândirea critică, gândirea logică există și acel sentiment de reziliență, ăsta e termenul pe care îl tot folosim astăzi, dar e vorba de o bucurie interioară care te ajută și la vârsta adultă să treci peste greutăți, să te lupți cu ele, să înfrunți ceea ce se numește viața în totalitatea ei, nu?

Și, la momentul de față, cred că copiii au nevoie de așa ceva și sunt foarte bucuroasă că reușim să facem acest proiect și mulțumesc Cristinei și Radio România Muzical pentru inițiativă. Cred că nu e ușor în zilele noastre să avem o astfel de inițiativă.

Cristina Comandașu: De-aia și vreau să subliniez încă o dată cât de important este că niște oameni au înțeles, s-au grupat într-o asociație a prietenilor Radio România Muzical, nu vă dați seama pentru noi, cei care lucrăm la Radio România Muzical, cât de important este. În curând vor veni în birourile noastre calculatoare noi pentru toți colegii. Nu vă dați seama cât de important este pentru jurnaliștii Radio România Muzical să aibă calculatoare care funcționează la nivelul anului 2026. Pare oarecum caraghios, dar de fapt nu este, este esențial. Deci tot ce s-a donat, sunt oameni care au făcut contribuții în nume propriu, sunt oameni care au redirecționat impozite ale firmelor sau impozite ca persoane fizice, aceasta nu costă chiar nimica.

Eu sunt foarte recunoscătoare tuturor acestora și, în numele echipei, vreau să mulțumesc acum în mod public pentru tot acest efort și pentru înțelegerea faptului că, iată, un gest mic, să redirecționezi un impozit, nu costă nimic, dar produce iată niște lucruri care s-ar putea să conteze pentru ani de-acum încolo. Așa că sunt foarte recunoscătoare și vreau să mulțumesc încă o dată tuturor celor care au fost alături de noi și, evident, partenerului nostru de lungă tradiție, Artexim, cu care iată nu construim împreună doar Festivalul „Enescu” și transmisiunile lui directe, ci și astfel de proiecte. Și eu cred că noi în lumea culturală în România trebuie să punem mai mult mână de la mână ca să lucrăm împreună și, în general, să lucrăm mai mult împreună ca să putem face lucruri mai frumoase.

Eu nu vreau să închei, acum mă pun și eu în rolul jurnalistului: Axia Marinescu pregătește două proiecte. Mi-a povestit mie, așa că Petre nu știe de ele, dar vreau să ne povestească pentru că așa arătăm ce pianist excepțional aducem și om de cultură aș adăuga, pentru că ea a înregistrat un disc de curând și o să ne povestească un pic despre ce e vorba. Și are și o carte în pregătire, pentru că ea este și absolventă de filosofie, nu doar de muzică.

Axia Marinescu: Da, mulțumesc. CD-ul tocmai a fost înregistrat acum două săptămâni, la Paris, la aceeași casă de discuri la care am înregistrat și ultimul album, Eclat. Bineînțeles, am fost din nou sprijiniți de Yamaha. Și o să prezint un repertoriu destul de eclectic. Tematica nu e foarte îndepărtată de proiectul nostru, este cea a luminii în muzică. Pentru mine, întotdeauna muzica a fost și este în continuare o metaforă a luminii și viceversa. Și am încercat să schițez de la începuturile lui acest traseu al muzicii în raport cu inspirația care a reprezentat-o lumină. Deci vom începe din spațiul nostru, al Europei centrale și de est, vom parcurge Italia, Franța, Germania pentru a traversa oceanul și a ajunge pe continentul american - nord-american și sud-american.

Discul va fi lansat undeva la sfârșitul lunii mai din 2027, la Paris, cel mai probabil la Salle Gaveau, cum am lansat și discul precedent.

Iar al doilea proiect, da, este vorba de o carte care are ca subiect frumosul în muzică și în filosofie, care va apărea la Editura Delatour. Probabil că cei care cunosc, știu că această editură se ocupa cu cărțile muzicale de mult timp. Va fi prefațată de un academician francez, Pierre Brunel, și va apărea cam tot în același timp cu discul.

Nu degeaba, deci, am avut această discuție despre bine și folositor în muzică. Evident și frumosul își are locul. Chiar în timp ce discutam, mă gândeam… ce subiect neoplatonic!

Axia Marinescu: Absolut! Da, da, da. Într-adevăr, pornesc de la această premisă a neoplatonismului, care vedea frumosul poate pe o treaptă mai înaltă decât binele. Și eu cred în continuare că acestea sunt valori universale, apropo de ce vorbeam mai devreme, care nu se perimează și sunt actuale chiar și în societatea noastră și ar trebui să rămână actuale ca să nu o luăm razna.

Cred că totuși o să încheiem, nu vreau să vă mai țin prea mult. Mulțumesc foarte mult pentru prezența în studioul Radio România Muzical. Poate ne auzim și ne vedem după acest proiect să tragem niște concluzii…

Cristina Comandașu: Cu siguranță!

Axia Marinescu: Cu mare plăcere!