Stagiunea Muzicală Radio continuă vineri, 23 octombrie 2026, cu un concert susținut de Orchestra Națională Radio, având-o ca solistă pe violonista Maria Marica. Despre revenirea pe scena Sălii Radio și întâlnirea cu publicul bucureștean, ne vorbește tânara muziciană într-un dialog purtat cu Ioana Țintea.

Maria Marica a revenit pe scena Sălii Radio cu una dintre cele mai cunoscute partituri violonistice din repertoriul romantic și anume Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră de Max Bruch. Care este istoria dumneavoastră cu acest opus?

Este un concert pe care l-am învățat încă din copilărie, așa cum cred că li se întâmplă celor mai mulți violoniști. Prin urmare am amintiri foarte plăcute, l-am revizitat mai târziu în adolescență, așa că mă bucur să mă întorc acum la concertul de Bruch, care e o lucrare extrem de luminoasă și care exploatează și posibilitățile vocale ale instrumentului, dar bineînțeles și virtuozitatea instrumentistului, așa că sunt convinsă că va fi o bucurie și pentru noi și pentru public să ne întâlnim cu Bruch vineri seară la Sala Radio.

Care este perspectiva dumneavoastră asupra colaborării cu dirijorul John Axelrod?

Este prima dată când am ocazia să-l întâlnesc pe John Axelrod, așa că sper că va fi o colaborare frumoasă, dar mă bucur desigur să mă întâlnesc cu o orchestră pe care deja o cunosc atât de bine, așa că sunt convinsă că va fi un concert minunat.

Într-un interviu recent ați menționat că muzica este un limbaj care poate exprima mai direct și mai personal stări pe care cuvintele nu le pot articula pe deplin. Ați putea să-mi vorbiți despre o astfel de experiență în care muzica v-a ajutat să exprimați ceva ce nu ați fi putut spune în cuvinte?

Sunt convinsă că e un lucru care ni se întâmplă tuturor și muzicienilor și melomanilor. Cele mai profunde trăiri sunt de obicei extrem de greu de exprimat în cuvinte și sunt convinsă că într-un concert cu adevărat reușit, deși se poate întâmpla în repetiție sau nu știu, între cei patru pereți în care studiem, dar sigur că ne dorim să se întâmple pe scenă în concert ca muzica să ne poarte atât de departe încât să rămânem fără cuvinte și să ne dăm seama că n-am fi avut cuvinte să exprimăm ceea ce am trăit în timpul concertului.

Într-o epocă în care avem acces la nenumărate interpretări prin intermediul înregistrărilor și al platformelor digitale, ce credeți că păstrează unicitatea experienței unui concert live?

Muzica nu se repetă niciodată. Acesta este extraordinarul sălii de concert. Sunt convinsă că e un lucru absolut evident pentru oricine care a pășit vreodată în sala de concert, își dă seama că o lucrare nici măcar nu seamănă uneori cu ceea ce a ascultat pe un CD. Bineînțeles că înregistrările își au rolul lor și valoarea lor, dar nimic nu se compară cu ceea ce trăim în sala de concert, pentru că de fapt împărtășim un moment unic pe care nu-l mai primim niciodată înapoi, nici noi muzicienii, nici cei din public, așa că încurajez pe toată lumea să pășească cu cât mai mult curaj și cât mai des în sala de concert.

Ce credeți că îi poate face pe tinerii care nu au crescut ascultând muzică clasică să intre pentru prima dată într-o sală de concert, și mai ales să-și dorească să revină?

Vorbim foarte des despre cât de mult ne place să experimentăm lucruri noi, așa că eu îi încurajez pe tineri, chiar dacă nu au fost niciodată la un concert, să-și propună această experiență pentru prima dată și sunt convinsă că muzica își va face singură treaba de a-i convinge că merită să revină oricând la un concert.

După concertul de la Sala Radio, ce cuprinde agenda dumneavoastră artistică?

În luna noiembrie urmează să cânt același concert de Max Bruch și alături de filarmonica din Arad. Urmează și un proiect minunat la care am ocazia să particip la Paris, alături de orchestra de cameră din Paris, unde voi cânta concertul de Beethoven, așa că viitorul, oricât de multă muncă mi-ar cere, e luminos și mă entuziasmează, așa că sunt foarte încântată de tot ceea ce urmează să fac.