Ați organizat în cadrul proiectului New Hope, două concerte caritabile la Cluj și unul la București, cel din 27 octombrie, de la Institutul Clinic Fundeni. Ce vă propuneți prin acest proiect și cum a pornit ideea organizării lui?

Suntem foarte bucuroși și onorați să putem face din arta noastră, un regal pentru cei în suferință. Cam așa s-ar traduce pe scurt ceea ce vrem noi să facem. Practic, un grup de muzicieni mărinimoși se va deplasa în locurile unde bucuria și lucrurile pozitive sunt un deziderat, la spitale și în general la azilele de bătrâni și în locurile acestea unde sunt oameni cu o situație socială mai defavorizată. Acest deziderat rămâne doar la acest statut, adică e doar o dorință și noi vrem să împlinim această dorință a oamenilor și să-i ajutăm să treacă prin durere și prin suferință mai bine. Practic, o orchestra de 20 de oameni se va deplasa la spitalul Fundeni și acolo, în curtea spitalului, vom amplasa două boxe foarte mari care să străbată spre aripile clădirilor de acolo și vrem să ducem mesajul muzicii și speranța pe care aceasta o are în ea însăși prin inimile noastre și prin bunăvoința colegilor care au acceptat acest proiect - mă refer la colegii din orchestră - și să reușim să aducem în sufletele bolnavilor un strop de lumină, un strop de bucurie și nu în ultimul rând, și medicilor, care, în vremurile acestea, după cum știți, duc o luptă teribilă cu boala și cu suferințele oamenilor, în general.

Vorbiți-ne despre muzicienii implicați. Cine sunt și cum au primit invitația de a participa la un astfel de proiect?

În general sunt colegi de-ai mei. Sunt membri din orchestrele consacrate. Mă refer aici la Filarmonica George Enescu, la Opera Națională București, Orchestra Națională Radio, Orchestra de Cameră Radio. Sunt colegi din generația mea, oameni care au înțeles mesajul meu și au fost foarte bucuroși să poată să pună și ei umărul în acest proiect. Au spus fără ezitare da și chiar mi-au mulțumit că le ofer prilejul acesta să putem să facem ceva cu adevărat frumos pentru oamenii aflați în necaz.

Cum ați ales lucrările care vor fi interpretate?

În principal, ne-am gândit la lucrări care să fie cunoscute, care să fie, să spun așa, ușor digerabile pentru publicul larg, astfel încât să mergem în zona lui Mozart. O să cântăm și din Anotimpurile de Vivaldi, un anotimp, o să cântăm și o arie. Vom face și ceva tangouri de Piazolla, astfel încât avem și o geografie complexă, dar în principal este un repertoriu cunoscut.

În afară de concertul de marți de la Institutul Clinic Fundeni, plănuiți și alte evenimente de acest fel?

Absolut. Suntem foarte entuziasmați cu privire la viitor, pentru că am avut un feedback foarte bun la primele evenimente care au avut loc la Cluj-Napoca și considerăm că merită să continuăm acest proiect. Sigur, în măsura în care ne vor permite condițiile, vom vrea să ne deplasăm și la azile. Chiar mă gândeam la un moment dat să fac un concert, chiar dacă sună poate, nebunesc, chiar într-un penitenciar, de ce nu, pentru că și acolo oamenii, să zicem, situația lor este nefastă și au greșit, merită să le ducem și lor un mesaj de pozitivitate și de lumină și de bucurie, de ce nu. În final, aș vrea să mulțumesc din inimă și partenerilor noștri și în special domnului Simon Maurer, care a înțeles că în aceste vremuri dificile, empatia și dragostea pentru artiști și pentru oamenii aflați în suferință, trebuie să fie un must, cum zic englezii. De asemenea, vrem să mulțumim partenerilor noștri de la Dăruiește viață. Și nu în ultimul rând, Radio România, mulțumim că sunteți alături de noi.