Filarmonica "George Enescu" inaugurează stagiunea simfonică 2025-2026, prin două concerte ce îi aduc pe scena Ateneului Român pe dirijorul american Kent Nagano și pe violonistul german Frank Peter Zimmermann, pe 2 și 3 octombrie. Stagiunea Camerală se deschide, de asemenea, pe 1 octombrie, cu un recital al pianistului Mihai Ritivoiu, artist în rezidență al instituției. Directorul general al Filarmonicii George Enescu, violoncelistul Marin Cazacu, a vorbit, într-un interviu realizat de Cristina Cîrjan, despre evenimentele ce urmează la Ateneul Român, dar și despre turneul ansamblului Violoncelissimo, pe care l-a fondat.

Stagiunea sinfonică 2025-2026 a Filarmonicii "George Enescu" va fi inaugurată pe 2 și 3 octombrie, cu două concerte, avându-i pentru prima dată invitați pe dirijorul american Kent Nagano și pe violonistul german Frank Peter Zimmermann, doi artiști deosebit de apreciați la nivel mondial. Ce semnificație au pentru filarmonică aceste concerte inaugurale?

Ceea ce ne-am propus, de când eu am preluat această poziție de director general al Filarmonicii "George Enescu", a fost să invităm marii artiști pe scena Ateneului Român, în compania orchestrei și corului Filarmonicii "George Enescu". Încercăm să punem acest lucru în practică. Așa cum ați spus, stagiunea debutează cu doi artiști extraordinari, care vin pentru prima dată - dirijorul american Kent Nagano, recunoscut pe plan mondial, dar și extraordinarul violonist Frank Peter Zimmermann, care este unul dintre cei mai apreciați violoniști la nivel internațional. Cei doi vin, de asemenea, cu un program foarte atractiv. În prima parte îl onorăm pe George Enescu, prin Uvertura pe teme folclorice, după care urmează Concertul în re major pentru vioară și orchestră de Ludwig van Beethoven. În partea a doua, regăsim o lucrare emblematică pentru orice orchestră simfonică și pentru orice categorie de public care iubește muzica - "Ritualul primăverii" de Igor Stravinsky.
Stagiunea aceasta este una în care noi, întreaga echipă a Filarmonicii "George Enescu", ne-am pus toată energia și dăruirea, pentru a putea prezenta nume sonore ale vieții muzicale internaționale și repertorii cât mai variate. Ne dorim ca publicul să recunoască și lucrări pe care le dorește într-o stagiune, dar și să asculte lucrări pe care le va descoperi cu această ocazie. Avem în program și lucrări mai puțin cântate, sau chiar deloc prezentate pe scena Ateneului Român; ne bucurăm de acest lucru, pentru că putem să împlinim și această dorință a publicului - de a descoperi marea muzică pe care nu am putut să o prezentăm în ultima perioadă din motive diferite. Pandemia, de exemplu, ne-a limitat foarte mult prezența pe scenă, costurile închirierii unor partituri muzicale au fost prea mari, dar iată că acum ne putem îndrepta și în această direcție - de a avea mari compozitori pe afișele noastre, cu lucrări mai puțin cântate.

Peste 75% dintre invitați sunt pentru prima oară prezenți, iar printre ei se numără nume foarte cunoscute. Cum contribuie această nouă selecție de artiști la consolidarea poziției Filarmonicii în lumea muzicii clasice internaționale?

Primul lucru pe care aș vrea să-l sublinez este faptul că ne-am dorit foarte mult să micșorăm distanța dintre nivelul prezenței marilor orchestre în cadrul Festivalului Internațional "George Enescu" și cea dintr-o stagiune de concert din România, la oricare dintre filarmonicile din țară. Dorim să micșorăm această distanță prin invitarea unor mari artiști. Unii dintre ei au fost deja prezenți în cadrul festivalului, dar nu și în cadrul stagiunilor noastre; alții sunt prezenți pentru prima dată în România și ne bucurăm de acest lucru. Personalitățiile acestea, care sunt pentru prima dată la noi, sunt întâlnite frecvent pe afișele marilor orchestre din Europa, Statele Unite ale Americii sau Asia, de exemplu. Prezența acestor artiști este conectarea noastră cu ceea ce există în acest moment la nivel mondial; aducem valori care trebuie să fie prezente într-o stagiune a celei mai prestigioase instituții muzicale din România - Filarmonica "George Enescu".

Programul acoperă toate epocile muzicale, până la lucrări contemporane în primă audiție - inclusiv o comandă specială lansată compozitoarei Diana Rotaru. Cum ați descrie repertoriul acestei stagiuni?

Așa cum ați spus, în afară de lucrările din perioada barocă, clasică, romantică, modernă, avem și lucrări contemporane. Există o comandă pe care o facem în fiecare an unui tânăr compozitor român, cu preponderență ne adresăm celor care au câștigat un premiu la Concursul Internațional "George Enescu", dar nu numai lor. De asemenea, avem și alți compozitori români care sunt prezenti în stagiunea noastră. O amintesc pe doamna Mihaela Vosganian, cu o lucrare specială. Avem lucrări de George Enescu și creații ale altor compozitori români, iar selecția o facem firesc. Filarmonica a moștenit această tradiție de a prezenta uneori în primă audiție anumite lucrări și de a prezenta lucrări ale compozitorilor români. Așa cum George Enescu și-a dorit foarte mult să sprijine mișcarea muzicală din România încă de la început, iată, noi continuăm această tradiție, prin prezența acestor compozitori români în stagiunea noastră.

În program figurează și concerte educative. Ce ne puteți spune despre acestea?

Da, este un lucru foarte important pentru orice filarmonică, orice instituție publică de cultură din România să ofere evenimente culturale excepționale și unor categorii de public care nu au avut acces până acum sau care încă nu au descoperit Marea Muzică. Noi avem aceste concerte educative speciale; este vorba despre cele două proiecte importante - "Clasic e fantastic" și "Muzica pe înțelesul tuturor". Le desfășurăm de câteva ori pe lună. Sunt proiecte extrem de importante și ne bucurăm foarte mult că au o mare atractivitate și că avem foarte mulți tineri și chiar părinți sau bunici care vin la aceste concerte. Filarmonica "George Enescu" oferă muzică pentru toată lumea, pentru toate categoriile de public, și ne face plăcere să deschidem Ateneul Român, care este casa noastră, pentru orice persoană care iubește muzica și care iubește frumosul.

Pe 1 octombrie începe și Stagiunea Camerală, cu un recital al pianistului Mihai Ritivoiu, artist în rezidență. Cum completați prin această serie de recitaluri oferta de evenimente a Filarmonicii?

Mihai Ritivoiu, care este și el laureat al Concursului Internațional "George Enescu", este artist în rezidență al Filarmonicii "George Enescu", în stagiunea 2025-2026. Iată, primul eveniment pe care Mihai Ritivoiu îl susține la noi este acest recital cameral extraordinar cu lucrări deosebit de frumoase de Franz Liszt și Frédéric Chopin. Amintesc și faptul că pe 1 octombrie este Ziua Internațională a Muzicii, deci nu întâmplător deschidem Stagiunea Camerală în această dată, cu o zi înainte de deschiderea Stagiunii Simfonice. Mihai Ritivoiu este un tânăr care merită aprecierea și, mai ales, susținerea noastră. El va apărea după aceea și în cadrul unor concerte simfonice, dar și în alte concerte camerale.

Tot luna viitoare începe și cea de a șaptea ediție a Turneului Național Violoncellissimo - "Clasic la puterea a treia". Ce noutăți aduce această ediție?

Acest ansamblu este o formație de suflet pentru mine; cânt alături de actuali și foști studenți ai mei. Promovăm muzica clasică înainte de toate. Promovăm violoncelul și ceea ce acest instrument poate să ofere publicului. Repertoriul este foarte divers, de la muzica barocă, așa cum avem și în stagiunea noastră, până la muzica modernă, contemporană. Apelăm și la alte genuri muzicale, pentru a avea o legătură directă și cu alte categorii de public, în mod special cu tinerii. Este un proiect de suflet, așa cum am spus. Avem nouă concerte în România. Am avut deja și anul acesta prezențe internaționale. Am fost în Japonia și în China. Acest ansamblu cucerește prin entuziasmul, pasiunea și nivelul său și al celor care îl compun.

După cum ați spus, de la lucrări ale barocului de Tomaso Albinoni, ajungem la aranjamente ale unor lucrări din repertoriul trupelor rock - Queen sau chiar Coldplay. Ce v-a inspirat să abordați o astfel de diversitate repertorială?

Tinerii cu care eu susțin aceste concerte - colegii mei mai tineri, care aparțin, sigur, altor generații - m-au inspirat, m-au cooptat și pe mine. Eu sunt foarte deschis către toate genurile muzicale. Muzica, dacă este bună, nu contează în ce epocă a fost scrisă, de cine a fost scrisă și ce conține ca etos - dacă este folcloric, internațional, pop, rock sau jazz. Toate acestea sunt genuri muzicale care captează atenția. Sigur, trebuie să spun că în toate prezentările noastre pornim de la muzica clasică - lucrări clasice, în general, care se transformă după aceea și în alte genuri muzicale. Dar, cum ați amintit și de lucrările unor trupe precum Coldplay, acolo, într-adevăr, dăm o altă notă acelor lucrări. Prin vocea violoncelului, prin vocea acestor tineri, reușim, poate, să captăm interesul celor care ascultă această muzică și care descoperă cu această ocazie că "la violoncel se poate cânta extraordinar absolut orice".