În zilele următoare, mai precis în perioada 3-11 mai, va avea loc primul festival de violoncel din România - Festivalul CellEast. Datorită nivelului înalt al interpretării violoncelistice românești din ultima perioadă, acest instrument a devenit o vedetă a scenei de la noi și iată că acum va avea un festival dedicat.

Domnule Marin Cazacu, cum s-a născut această idee și cui i-a aparținut?

Trebuie să subliniez faptul că violoncelul se află deja pe cea de-a treia poziție în rândul instrumentelor solistice cele mai apreciate și pe care le regăsim pe toate scenele de concerte, în toate stagiunile simfonice de pe întreg globul, după vioară și pian. Iată, violoncelul a căpătat această atractivitate pentru publicul meloman și datorită interpreților, datorită compozitorilor care au dedicat acestui instrument capodopere extraordinare. S-a creat în ultima perioadă această dorință de a asculta acest ton deosebit pe care violoncelul îl produce și pe care niciun alt instrument, deocamdată, nu reușește să-l imite, pentru că violoncelul, de fapt, este o voce umană în chip de instrument muzical. Este, într-adevăr, primul festival pe care-l organizăm în România și ne bucurăm foarte tare. Se numește CellEast, de la East/est, estul Europei... o traducere aproximativă ar fi "Violoncelul în Est" .

CellEast a pornit de la ideea de a aduna cât mai mulți violonceliști în încercarea de a da o șansă mai mare și tinerilor muzicieni români și străini care iubesc acest instrument și iubesc să împărtășească publicului acest repertoriu extraordinar pe care-l are violoncelul.

Împreună cu un coleg, Răzvan Suma, care este un nume extrem de cunoscut și important în viața muzicală românească, ne-am decis să facem această primă ediție invitând în mod special muzicieni de top din estul Europei. Când spun acest lucru mă refer la Ucraina, Bulgaria, Serbia... Sigur că vor fi și români care trăiesc în alte zone ale lumii, cum sunt Valentin Răduțiu din Germania, Andrei Ioniță care, de asemenea, vine din Germania - violonceliști celebri români.

Este un eveniment care pe noi ne unește, ne aduce în ipostaza de a ne bucura împreună de ceea ce înseamnă violoncel și ceea ce oferă violoncelul, de a face o conexiune cu publicul care, iată, considerându-ne al treilea instrument solistic, ne acordă această categorie superioară pe care noi o împărtășim și o dezvoltăm pe scenele de concert.

Ce instituții participă la acest festival?

Cred că e pentru prima dată când mai multe instituții și organizații private participă la organizarea unui eveniment, așa cum este firesc, pentru că nici o instituție nu poate să reușească de una singură să organizeze un asemenea festival. De aceea, mulțumesc în mod special Filarmonicii "George Enescu", Centrului Național de Artă "Tinerimea Română", Radio România, Universitatea Națională de Muzică București - instituții publice ale României, dar și Asociația PlaCello și Uniunea de Creație și Interpretare a Muzicienilor din România. Iată câteva, dar sunt și alți parteneri și sponsori care sunt alături de noi în acest prim festival care dorim să aibă viață lungă.

Festivalul va avea și o componentă educativă prin masterclass-ul găzduit de Universitatea Națională de Muzică din București. Ce profesori vor susține cursurile și cine poate participa?

Toți profesorii, toți cei invitați din străinătate și din România - Răzvan Suma, Marin Cazacu, Ștefan Cazacu, Mircea Marian, Valentin Răduțiu, Andrei Ioniță, dar și Ani Marie Paladi, o profesoară extraordinară care s-a implicat în pregătirea tinerilor muzicieni de la școlile și liceele de muzică din București. Din străinătate vor fi prezenți Atanas Krastev din Bulgaria, Denis Severin din Ucraina (profesor și la Geneva, în Elveția), Dragan Djordjevic din Belgrad. Toți vor avea masterclass-uri pentru tinerii violonceliști români. Vor participa tineri din întreaga Românie, dar și din străinătate, iar, în mod special, tinerii care vin din alte țări vor studia cu profesorii și muzicienii români. Într-un fel, vom face schimb de cunoștințe, de informații pentru că noi suntem în partea de est a Europei, dar suntem conectați la tot ceea ce se întâmplă la nivel global. Așa este firesc să fie pentru că muzica nu mai are această limitare la un spațiu geografic, informațiile circulă, ideile - atât cele componistice, cât și cele interpretative - circulă prin toată lumea. Asta e și dorința noastră, a interpreților în general, de a fi împreună conectați la tot ceea ce se întâmplă la nivel mondial.