"Melodia infinită" se intitulează programul ediției cu numărul 21 a Festivalului SoNoRo, care se desfășoară între 30 octombrie și 15 noiembrie la București și Cluj-Napoca. Despre programul din acest an al festivalului, ne povestește directorul executiv al festivalului, Răzvan Popovici:

Cea de-a XXI-a ediție a Festivalului SoNoRo începe pe 30 octombrie la București. Tema de anul acesta este de inspirație wagneriană și se intitulează Melodia infinită. Ce v-a determinat să alegeți această temă și cum se reflectă ea în programul festivalului?

Știți că întotdeauna directoarea artistică a festivalului, Diana Ketler, încearcă să surprindă publicul și să găsească o temă care, atât ne interesează pe noi în mod deosebit, dar care este și inedită pentru publicul bucureștean și clujean. Ea fiind o persoană care a crescut la Riga, practic în opera de acolo, tatăl ei fiind un mare bas bariton, mama dirijoare de cor și profesoară de canto, a fost cumva foarte apropiată de lumea operei. Și pe mine m-a bucurat foarte mult faptul că am ales această temă, Wagner fiind o persoană foarte controversată, dar și o persoană extrem de fascinantă, captivantă - un revoluționar, pentru unii a fost chiar un influencer al timpurilor de atunci.

Și sunt încântat că am reușit să creăm un program ieșit din comun, cum nu am mai avut până acum, în aceste 21 de ediții SoNoRo. E un program foarte sofisticat, foarte captivant, aș zice, am reușit să ne apropiem de Wagner din unghiuri neobișnuite. Publicul va descoperi, sau poate știe deja, că Wagner a scris doar două piese pentru repertoriul muzicii de cameră - sunt Liedurile Wesendonck și Siegfried Idyll. Altfel, am reușit, prin muzica de cameră, să creăm, zic eu, un portret al lui Wagner, evident, în dialog cu Liszt, cu Brahms, cu Mozart, cu Korngold și cu mulți ați compozitori, care au fost foarte influențați de Wagner.

De asemenea, să nu uităm fascinațiile acestei opere a lui Wagner, care sunt, de fapt, cinematografice, și, evident, explorăm muzica de cameră și din acest unghi. Dacă publicul are un pic de timp să caute și să deslușească programul, zic eu că va avea, din nou, ca la fiecare ediție SoNoRo, o parte de foarte multe surprize și descoperiri.

An de an, artiști de pe scena internațională se întorc în Festivalul SoNoRo, dar se alătură și artiști noi. Ce ne puteți spune despre artiștii ediției acesteia?

Cum ați spus, sunt foarte mulți artiști pe care SoNoRo îi apreciază la fel de mult ca și publicul bucureștean și clujean, și aici aș enumera doar câțiva, Valentin Răduțiu, Mihaela Martin, Barnabas Kelemen, Erik Schumann, Justus Grimm, Jan-Erik Gustafsson, Diana Ketler, desigur și cu mine, și alți câțiva.

Dar avem și desigur, chipuri noi, cum ar fi violoncelistul rus, profesor la Hamburg, la conservator, Alexey Stadler; îl avem din nou pe Louis Lortie alături de noi care a fost doar o singură dată la București, acum, cred că, vreo 10 ani, marele pianist canadian; apoi, pentru prima dată, îl avem pe Eldar Nebolsin, un mare pianist de la Berlin; Konstantin Lifschitz revine după foarte mulți ani din nou la concertele de la Cluj; apoi, violiștii Sara McElravy și Mathis Rochat, care vor cânta, ea la București, și el la Cluj, violonista maghiară Julia Pusker, care este una dintre marile violoniste ale momentului.

Evident, se reîntorc Boris Brovtsyn, Anna-Liisa Bezrodny. Și în plus, și sunt foarte bucuros, Ksenia Parkhatskaya, cu ansamblul ei - marea dansatoare rusă, care trăiește de câteva decade la Barcelona și care va face un concert deosebit în care va include dansul, jazz-ul ș.a.m.d, împreună cu ansamblul ei, la Palatul Bragadiru, în a doua seară SoNoRo.

Îmi imaginez că trebuie să fie foarte greu, dar credeți că ați putea alege câteva puncte cheie ale festivalului de anul acesta?

Greu, exact. Ca de obicei, SoNoRo e conceput ca un puzzle, deci ca un labirint și cu cât asculți mai multe concerte, cu atât înțelegi mai bine ce am vrut noi să facem cu tema, în acest caz, wagneriană a festivalului.

Aș recomanda în mod deosebit cele două concerte mari de la Ateneu, unul este intitulat Războiul romanticilor. Știm cu toții că atunci viața muzicală europeană era împărțită între brahmsieni și wagnerieni și se urau foarte mult unii pe ceilalți. Deci aici vom arăta cumva diferențele dintre ei, dar și faptul că de fapt se asemănau foarte mult. În acest concert vor răsuna piese de Mahler, Wagner, Strauss, Scriabin și Brahms.

Iar apoi cel de-a doilea concert de la Ateneu, care este intitulat Cosmic Chord (Acordul cosmic), este un concert dedicat celui mai important acord al istoriei muzicii, acordul lui Tristan, din binecunoscuta operă "Tristan și Isolda". Aici se vor cânta pe lângă Siegfried Idyll, această piesă splendidă pe care el i-a oferit-o Cosimei, soției lui, la nașterea primului copil, Liedurile Wesendonck, unde Diana Ketler va interpreta alături de minunata și binecunoscuta mezzosoprană Roxana Constantinescu. Apoi, Mihaela Martin va cânta celebrul Poème lui Chausson pentru vioară și pian și vom termina concertul cu mini-opera schoenbergiană, Verklärte Nacht, deci opera Noaptea transfigurată, pentru sextet de coarde.

Astea sunt două concerte. Apoi, cum spuneam, seara de la Bragadiru cu Ksenia Parkhatskaya, care este un pic out of the box și out of the program, cu un program de jazz și dance deosebit.

Iar pentru clujeni, concertul de deschidere, care va avea loc din nou, după doi ani, la binecunoscutul casino în Cluj, și se numește Alte Weise, deci Străvechea melodie. Apoi, vom avea două concerte foarte frumoase la Casa Numaa și la Boema, iar concertul final al festivalului și concertul final de la Cluj este de asemenea recomandabil, se numește Melodia Infinită, exact ca titlul festivalului, unde vom aduce din nou Brahms și Wagner în același program via Wolfgang Amadeus Mozart.