Luni, 24 noiembrie, Ateneul Român va găzdui un concert omagial dedicat memoriei compozitorului și avocatului Nicolae Kirculescu. Detalii despre acest eveniment ne oferă Stephan Poen, coordonatorul artistic al proiectului, într-un interviu acordat Ioanei Țintea.

Domnule Stephan Poen, anul trecut ați moderat și coordonat artistic primul eveniment omagial dedicat compozitorului și avocatului Nicolae Kirculescu. Ce v-a determinat să continuați acest proiect și prin ce se distinge ediția din acest an față de cea precedentă?

Proiectul este foarte valoros deoarece aduce în lumină mari personalități artistice care au provenit din rândurile avocaților și Uniunea Națională a Barourilor din România reprezentată de președintele avocat dr. Traian Briciu, în parteneriat cu Fundația Constantin Naumescu și Filarmonica George Enescu din București, au dorit să continue acest proiect. Și anul acesta avem încă un concert în memoria lui Nicolae Kirculescu, iar în anii următori vor urma evenimente dedicate altor personalități.

La realizarea acestui proiect, în calitate de coordonator artistic și moderator al evenimentelor, am avut parte de excelenta colaborare cu avocatul Danny Bârdan, consilier al Uniunii Barourilor, personalitate de vastă cultură acumulată cu pasiune și oferită cu entuziasm.

Nicolae Kirculescu, compozitor, pianist, artist emerit, laureat al Premiului de Stat, avocat, magistrat, este una dintre marile personalități ale muzicii din România, cu o vastitate repertorială manifestată printr-o creativitate a unui spirit componistic într-o poziție singulară în panorama patrimoniului artistic românesc. Și din acest motiv, dacă anul trecut am avut ca temă centrală a evenimentului Kirculescu - creator componistic poliedric pluridimensional, anul acesta, atenția noastră se îndreaptă către Kirculescu - logosul avocatului în armonie cu melosul compozitorului.

Lucrările pe care le-am ales pentru programul concertului din acest an se caracterizează printr-o profunzime extraordinară, oferind o complexitate a expresivității sunetului vocal și instrumental, solist sau orchestral, cu totul neobișnuită.

De aceea, subliniez mereu că profunzimea logosului avocatului în joncțiune cu melosul de inspirație genială, fac ca instrumentele lui Kirculescu să cânte, iar vocile să atingă sonorități instrumentale deosebit de bogate și de aceea anul acesta programul este mult mai complex, mai captivant.

Vom începe cu Rapsodia întâi pentru pian și orchestră - orchestra filarmonicii va fi dirijată de Constantin Grigore, iar la pian, solist va fi Alexandru Mihai Burcă. Această rapsodie a fost compusă în anul 1953. A fost interpretată sub bagheta dirijorului Carol Litvin și colaborând cu pianista Cornelia Sibicianu-Goreaev cu Orchestra de Studio a radiodifuziunii noastre. Și s-a realizat și o înregistrare de studio care se află în fonoteca radiodifuziunii.

Materialele pentru pian și orchestră ale acestei admirabile lucrări s-au pierdut de-a lungul vremurilor și ne rămăsese doar o fotocopie a manuscrisului partiturii generale. Este meritul Uniunii Naționale a Barourilor din România care a facilitat finanțarea necesară operei de digitalizare a partiturii generale, a partiturii pentru pian, a știmelor pentru instrumente, astfel că evenimentul de anul acesta oferă o primă audiție în epoca modernă, a secolului XXI, a acestei rapsodii și, totodată, va da posibilitatea ca această lucrare să fie inclusă în programele tuturor filarmonicilor din țară, deoarece Uniunea Barourilor a oferit această partitură digitalizată Filarmonicii din București și o va oferi tuturor celorlalte filarmonici.

De asemenea, segmentul central conține piese ale lui Nicolae Kirculescu. Ceea ce am ales anul acesta reprezintă mai mult decât niște șlagăre de muzică de estradă sau de muzică ușoară, deoarece atât profilul vocal, cât și cel al agregatului armonic de acompaniament au consistența unor adevărate arii de concert sau aria da salotto, cum se spune în italiană.

Și, în acest sens, am ales piesele Trec zilele-n goană pe versuri de Harry Negrin și De unde știi, vioară, tu pe versurile lui Aurel Ferea, acestea două fiind interpretate de doamna Marieta Bratu Kirculescu, văduva maestrului, care a dorit să ne fie alături și a fost invitată să ia parte la acest eveniment.

În continuare, publicul va asculta Clar de lună, care este o piesă de divertisment, într-un aranjament pentru vioară și pian al violonistului Valentin Albeșteanu și al pianistului Valentin Cucu. Este declarată piesă de divertisment însă aceasta e mai curând o miniatură care poate fi simfonică, orchestrală sau o miniatură în cazul de față pentru pian și vioară.

De asemenea, programul nostru mai conține două piese interpretate de actrița și cântăreața Miruna Ionescu - Pașii noștri, versuri Aurel Felea și Te voi iubi până la sfârșitul lumii, pe versurile lui Harry Negrin și ea, acompaniată de Valentin Albeșteanu la vioară și Valentin Cucu la pian, piese de o diversitate… Pașii noștri - o cantilenă profundă, exact ca o arie de zalon, iar cea de-a doua, un alegro con brio în ritm de jazz și cu niște cuvinte foarte inspirate.

Segmentul acesta central se va încheia cu ceva foarte inedit. Piesa E noapte, care este ca un arioso operistic, are robustitatea vocală și consistența acompaniamentului al unui arioso. E noapte pe versuri de Tiberiu Utan și Hai coșar, coșar, cerebrul șlagăr al secolului XIX pe versurile lui Puiu Maximilian, care este o adevărată arie de musical. Ea este în spiritul lui Jerry Bocca, lui Rogers, Leonard Bernstein. Și pentru aceste două interpretări, l-am invitat pe baritonul Cătălin Petrescu, prim-solist al Teatrului Național de Operetă și Musical Ion Dacian, care va fi însoțit de clarinetistul Claudiu Minea și pianistul Alexandru Mihai Burcă.

Am ales clarinetul deoarece suflul și coloana sonoră, admirabil timbrată a clarinetului, se apropie foarte mult de vocea umană. Și-atunci, există acest dialog între bariton și clarinet, moderat de pianistica lui Alexandru Burcă. Cătălin Petrescu, un admirabil artist, Claudiu Minea, un tânăr virtuoz, care are în față perspectivele unei frumoase cariere. Un moment cu totul deosebit la care m-am gândit, cu plăcere, cu emoție, cu entuziasm atunci când l-am ideat.

În final, vom încheia cu Momentul muzical pentru pian și orchestră, cu orchestra filarmonicii, dirijorul Constantin Grigore și solist la pian - Alexandru Mihai Burcă. Este celebra piesă din care o anumită secțiune este leitmotivul inaugural de peste jumătate de secol al legendarei emisiuni Tele-Enciclopedia.

Eu sunt foarte onorat de a-mi fi revenit coordonarea artistică și moderarea acestor evenimente și aștept cu emoție să reedităm și anul acesta marele succes de care ne-am bucurat anul trecut.

Și anul acesta vom avea alături radiodifuziunea noastră și televiziunea care vor prelua evenimentul pentru ulterioare transmiteri pe post în luna decembrie.

Așa că sunteți invitați și, dragii mei colaboratori din radiodifuziune, să luați parte la acest eveniment și la bucuria noastră, a celor care l-am realizat.