Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România organizează două concerte extraordinare - în 29 septembrie la Ateneul Român şi în 30 septembrie la Sala Palatului. Evenimentele vor fi susţinute de Orchestra Filarmonicii din Israel, cu Zubin Mehta la pupitrul dirijoral, şi vor fi transmise în direct de Radio România Muzical. Detalii despre aceste concerte ne-a oferit Silviu Vexler, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România.

Domnule Silviu Vexler, publicul din România este obișnuit cu artiști de calibru internațional în cadrul Festivalului Enescu, dar iată că acum, la sfârșitul acestei luni, vom avea o ocazie specială de a vedea și a asculta în concert la București muzicieni extraordinari precum Martha Argerich, Lisa Batiashvili și Zubin Mehta, alături de Orchestra Filarmonicii din Israel.

În ce împrejurări ați organizat aceste concerte și cum s-a ajuns la o distribuție atât de valoroasă?

Anul acesta se împlinesc 145 de ani de la momentul când primii evrei au primit cetățenia română, un moment fundamental nu doar pentru comunitățile evreiești din România, ci și pentru statul român în ansamblul său.

Pentru că muzica este, practic, singurul mediu care poate transcede orice greutate, chiar și istoria, am ales să marcăm acest moment unic prin cele două concerte la care ați făcut referire. Și pentru că atât maestrul Zubin Mehta, cât și doamna Argerich, cât și doamna Lisa Batiashvili sunt cu adevărat simboluri ale muzicii internaționale, am încercat și am reușit spre bucuria noastră să realizăm această colaborare deosebită pe care dorim să o împărtășim cu publicul din România, alături de povestea cu totul deosebită care stă în spatele acestui concert.

Cum au primit acești mari muzicieni invitația de a cânta în cadrul concertelor de la Bucureşti?

Cred că au primit-o cu mare bucurie. Nu sunt niște concerte obișnuite, chiar și în cadrul unor evenimente speciale așa cum sunt Festivalul Enescu. Povestea care stă în spatele acestei celebrări este una cu totul și cu totul unică, mai ales că acest moment se leagă și de comemorarea momentului în care toți artiștii evrei, deci și muzicienii evrei, au fost excluși din instituțiile de cultură din România în perioada Holocaustului. Cred că toată povestea s-a legat într-un mod, pot să-i spun fără rezerve, unic, care cred că i-a convins să accepte această invitație.

Pentru noi, a fost o bucurie cu totul specială și atunci când am pornit la acest drum, care nu a fost ușor, pot spune că a fost neașteptată. Dar, uneori, dorințele se îndeplinesc.

Care sunt provocările organizării unor astfel de concerte?

Pentru noi, care nu suntem experți în domeniu sau nu suntem obișnuiți cu aceste lucruri, provocările au fost multiple, în primul rând, cele de logistică. O orchestră așa cum este Orchestra Filarmonică a Statului Israel, una din marile orchestre ale lumii, presupune prezența unui număr mare de muzicieni. Coordonarea tuturor aspectelor și, în principal, ceea ce pare cel mai simplu s-a dovedit în fapt și cel mai complicat - sincronizarea agendelor tuturor acestor oameni deosebiți, care au un program extrem de încărcat, pregătit cu foarte mulți ani înainte. Găsirea unui moment disponibil pentru fiecare dintre ei a fost, cel puțin în ceea ce mă privește, cea mai mare provocare.

Vă rog să ne spuneți care este importanța muzicii culte pentru comunitatea evreiască.

Este cu adevărat o parte din identitatea noastră culturală, nu doar a evreilor din România, ci și a evreilor din întreaga lume, pornind de la muzica religioasă sau sinagogală, dacă vreți să-i spunem așa, și până la ceea ce publicul larg definește ca muzică clasică. Inclusiv în România au existat numeroși membri ai comunităților evreiești care au făcut parte de-a lungul timpului din orchestre și, în mod evident, au existat și unele vârfuri care au devenit simboluri reprezentative nu doar pentru evrei, dar mai ales pentru România și pentru societatea românească în ansamblul său. Cred că, în cazul nostru, reprezintă dacă vreți o deschidere către sufletul comunității și o legătură altfel cu ceea ce înseamnă cultura în ansamblul său.

În final, vă rog să transmiteți un mesaj ascultătorilor postului Radio România Muzical care vor asculta în direct aceste concerte de la Ateneul Român și Sala Palatului!

Îmi voi permite ca, în primul rând, să transmit un mesaj către Radio România Muzical, și anume: "Mulțumesc pentru toate șansele pe care ni le-ați oferit, ca ascultător înainte de orice altceva, de a descoperi acest domeniu fabulos de frumos, un domeniu special, și pentru toate eforturile pe care le-ați depus de-a lungul timpului de a aduce marile scene internaționale mai aproape de fiecare dintre noi. "

Pentru publicul larg, mesajul este unul simplu: "Vă așteptăm cu drag și cu inima deschisă să descoperiți ceea ce este pentru noi un moment cu totul și cu totul important, un moment fundamental pentru legătura evreilor cu statul român, dar, mai ales, să descoperim împreună acest moment într-un mod cald, de suflet. Și, mai ales, să profitați de șansa de a întâlni aceste personalități uriașe ale lumii muzicale, care se reîntorc în România."

Și aș încheia chiar și cu o dorință, ca astfel de momente să devină o obișnuință pentru noi, ca astfel de personalități și orchestre să vină în mod curent în România, pentru a oferi șansa tuturor să le descopere.