Interviuri Înapoi
Audio. Interviu cu prof. univ. dr Mariana Popescu
Doamnă Mariana Popescu, anul acesta, în cadrul celei de-a XXXIII-a a Festivalului "Ioan Dumitru Chirescu", la Cernavodă, ați lansat un nou volum. Despre ce este vorba?
Este a treia lansare pe care o fac în cadrul festivalului, în ultimii patru ani. Prima lansare a fost volumul Chirescu, monografia Chirescu, al doilea în urmă cu doi ani, Monografia Irina Odăgescu Țuțuianu și acum volumul Muzicieni basarabeni afirmați în România, care ieșise de sub tipar cu o zi înainte de desfășurarea festivalului.
Este o muncă impresionantă să strângeți și să creați portrete ale multor muzicieni. Există unul anume care va impresionat, unul pe care ați vrea să-l subliniați?
În mod cu totul deosebit m-a impresionat soprana Maria Cebotari, despre care nu știam nimic. În țara noastră nu s-a prea vorbit despre ea, dar nici în Basarabia, pentru că era considerată persona non-grata, prin faptul că naziștii o adulau la concertele de la Dresda, iar pe de altă parte, pentru că a jucat într-un film și îl evoca pe Stalin, n-a fost suportată de partea din Răsărit. M-a fascinat foarte mult viața ei, cariera ei, sfârșitul ei și pot să spun că am rămas cu semne de întrebare, pentru că am aflat din întâmplare că, cei doi copii ai ei care au rămas orfani au fost înfiați în Anglia de o familie de englezi, fiii, după părerea mea ar avea în jur de 60-60 și ceva de ani. Ar fi interesant să putem afla soarta celor doi copii. De fapt, am retrăit viața și cariera fiecărui protagonist al cărții, care cuprinde 153 de nume de muzicieni. Am lucrat șapte ani la această carte și vreau să spun că deși am publicat-o, imediat la câteva zile am început să am din nou informații cu protagoniștii cărții, fiind chiar foarte emoționate de anumite date pe care le-am primit. De exemplu, despre cântărețul de operă Vasile Bărbieru am aflat că în urmă cu câteva săptămâni, prin demolarea casei în care a locuit, fiind casă de patrimoniu, deci care a fost demolată rapid la Cluj, a ajuns la azil. Acum câteva zile am aflat de un alt viitor protagonist al cărții mele pe care nu l-am prins, Ștefan Popescu. Deci rămân în continuare multe semne de întrebare și multe nume de cercetat.
Așadar, ne putem aștepta la un volum al doilea?
Da, e posibil. Ori o ediție îmbunătățită, depinde de numărul de informații pe care o să le pot obține.
Cred că o întrebare care este în mintea tuturor ascultătorilor, unde putem găsi această carte?
Cartea se găsește la Editura Muzicală și la magazinul Muzica.
Ce alte proiecte aveți în desfășurare acum?
În continuare am proiecte începute legate de muzicologia dobrogeană în special, de care m-am ocupat foarte mult și m-am ocupat de Corul Vox Maris și Boris Cobasnian, corul la care eu am activat din primul an de la terminarea facultății, în calitate de dirijor secund, pianist corepetitor. M-am ocupat și mă ocup în continuare de folclorul macedo-român și colaborez cu o fundație, Mușata armână, de la Kogălniceanu. Avem proiecte de realizare a unor lucrări polifonice cu studenții și să putem să prezentăm niște spectacole în țară și în străinătate și studiez muzică religioasă a zonei. M-am înaintat destul de mult în cercetare. Proiecte sunt destule, rămâne ca timpul să mă ajute să le pun în aplicare pe toate, să ajung la editare.