Turneul Național "De la Pann la Enescu" se desfășoară în perioada 23-30 octombrie 2025 și este derulat de violonista Diana Jipa și pianistul Ștefan Doniga.

În ultimii ani, ați desfășurat alături de violonista Diana Jipa numeroase proiecte prin care ați prezentat creația muzicală românească atât în țară, cât și peste hotare, ba chiar ați derulat turnee internaționale făcând înconjurul lumii. V-aș întreba ce satisfacții vă oferă acest tip de activitate și care este impactul pe care l-au avut eforturile dumneavoastră?

Satisfacția principală este promovarea muzicii românești! Totul s-a născut din pasiunea, din dragostea pentru muzica românească a Dianei Jipa și a mea.

Evident că a prezenta o muzică românească - nu numai contemporană, dar o muzică ce acoperă aproape 200 de ani de istorie - unui public care nu este întotdeauna familiarizat nu numai cu muzica românească, dar cu muzica de sorginte europeană sau est-europeană, este cu atât mai atractiv.

De aceea, a călători cât se poate de departe (n-aș spune departe, pentru că am ajuns în puncte în care, din perspectivă geografică, nu au cum să fie mai îndepărtate de România - cum ar fi părți din Oceania, din Australia sau Noua Zeelandă) este în sine ceva provocator. Și atâta vreme cât condiția fizică ne permite lucrul acesta, am spus că este ceva ce trebuie făcut.

Deci, dragostea pentru muzica românească și fascinația de orizonturi cât mai îndepărtate s-au îmbinat frumos în ceea ce am făcut și ne-au determinat să ajungem până cel mai departe cu putință.

Impactul pe care îl are muzica românească este absolut uluitor. Este o muzică universală. Nu este un limbaj pentru care trebuie să faci un efort să-l înțelegi, indiferent de cultura din care provii. Faptul că am cântat această muzică în Peru, în Chile, în Noua Zeelandă, în Japonia sau în Europa, a avut un rezultat aproape asemănător. Fascinația publicului, răspunsul extraordinar, nu pozitiv, ci extraordinar, aderarea imediată la tipul de limbaj și la conținutul acestei muzici, au fost lucruri care ne-au determinat ca în fiecare an să mergem din ce în ce mai departe și să venim cu lucruri tot mai noi și cu concepte cât mai îndrăznețe.

De aceea, din 2023 începând și până acum doar câteva zile, am realizat înconjurul pământului de patru ori, ultima dată, chiar acum, cu un turneu în Japonia. Iar publicul nipon a fost, într-adevăr, un public, aș spune, ideal pentru receptarea muzicii românești.

În această perioadă, desfășurați un nou proiect, intitulat "De la Pann la Enescu". Cum ați gândit programul și ce aduce nou această serie?

Obiectivul nostru a fost întotdeauna să prezentăm muzica românească nu doar către publicul obișnuit cu muzica de factură clasică, respectiv publicului de filarmonici sau de săli de concerte. Noi mergem în locuri în care muzica clasică ajunge mai greu, uneori niciodată. S-a întâmplat să fim primii care aduc un astfel de produs în fața unui anumit public, mai ales din România.

Din acest motiv, nu poți să te duci cu un repertoriu de muzică clasică și atât. Acesta este un mod de a trata instituțiile profesioniste. Dar un public care nu este obișnuit cu muzica clasică, trebuie să fie atras cu ceva și de aceea noi creăm anumite concepte care să fie atractive, să aprindă niște becuri de interes în mintea fiecăruia și să-i determine să spună: "da, așa ceva aș vrea să văd!" Pentru că, până la urmă obiectivul nostru este să promovăm muzica românească.

Pe de altă parte, tipul acesta de gândire se potrivește foarte bine și cu obiectivele instituțiilor finanțatoare din România. De pildă, acest turneu "De la Pann la Enescu" se bucură de sprijinul Secretariatului General al Guvernului printr-o sesiune de proiecte, iar aceste sesiuni de proiecte au și ele anumite obiective.

Așadar, setarea unor concepte se potrivește atât publicului, cât și obiectivelor finanțatorului și de aceea ne dă nouă această posibilitate de a merge cu muzica românească în locuri în care un astfel de produs ajunge mai greu.

Anul acesta am ales acest format "De la Pann la Enescu" din motive aproape evidente: 2024 a fost anul în care am comemorat 170 de ani de la trecerea în eternitatea lui Anton Pann, iar anul acesta sunt șapte decenii de la moartea lui George Enescu. Sunt două personalități care au fost legate și sunt în conștiința și în cultura română prin pasiunea lor pentru folclorul românesc. Dacă nu ar fi existat Anton Pann și dacă nu ar fi existat George Enescu, noi astăzi ca români am fi cântat altă muzică. Și de aceea, evoluția muzicii de factură clasică, de la Pann la Enescu, definește de fapt istoria compoziției românești.

Am început săptămâna trecută acest turneu în România, iar răspunsul publicului a fost poate mai mult decât așteptările noastre.

Fiecare dintre aceste recitaluri este precedat și de o conferință.

Da, întotdeauna cu o jumătate de oră înainte de începerea recitalului, publicul este invitat să participe la o serie de discuții pe marginea promovării muzicii românești. Fiind autorul acestor concepte, sunt cel care mediază aceste discuții. Avem întotdeauna invitați din orașele în care performăm, care sunt uneori profesori de muzică sau directori ai direcțiilor de cultură, persoane implicate în cultura locală și care împărtășesc alături de noi această pasiune pentru cultura românească.

După care, formatul evenimentelor noastre pe care le desfășurăm de aproape șapte ani au presupus întotdeauna prezentări ale pieselor, motiv pentru care se articulează o discuție punctată de muzică și care sperăm să aibă un scop nu numai informativ, dar în primul rând formativ pentru public.