ACUM:
15.30
Concerte de 5 stele
primite prin Uniunea Europeană de Radio
Urmează: 17.00 Perpetuum mobile Actualitate, muzică bună, educație și ... un tonus optimist la final de zi.
Apoi: 18.55 Promo Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.

Interviuri Înapoi

AUDIO. Interviu cu pianistul Ștefan Vârtejaru

Publicat: luni, 11 Ianuarie 2021 , ora 11.36

Tânărul pianist Ștefan Vârtejaru revine la Ateneul Român cu un recital care va fi susținut fără public în sală. Evenimentul va avea loc marți, 12 ianuarie 2021, de la ora 19.00, în sala mică a Ateneului, fiind transmis pe platformele on-line ale instituției. Ștefan Vârtejaru va interpreta Sonata în la major, D664 de Franz Schubert, Sonatina în fa diez minor de Maurice Ravel, Preludiu, Coral, Toccata de Sigismund Toduță, precum și Suita în aer liber, Sz. 81 de Béla Bartók.


Cum priviți revenirea pentru susținerea unui recital în cadrul Stagiunii de marți seara de la Ateneul Român și faptul că de această dată, publicul va lipsi din sală, recitalul putând fi audiat doar on-line?

Sunt onorat de această invitație. E o mare bucurie mereu să cânt la Ateneu și să mă întorc în Stagiunea de marți seara. De această dată - da, nu o să am o interacțiune directă cu publicul, asta e o noutate și pentru mine, dar există și un punct bun, anume faptul că mult mai multă lume mă va vedea. Am urmărit și eu recitaluri ale stagiunii online și am văzut că erau uneori și o mie și ceva de oameni care urmăreau; lucru care e foarte bun pentru că așa putem să avem un public mult mai mare, chiar dacă doar virtual.


Programul cuprinde muzică romantică, impresionistă și românească. Care au fost criteriile de selecție?

Am structurat programul ca un dialog între liric și frust, între intim și exuberant. M-am gândit să deschid cu Sonata în La major de Schubert pentru că e o lucrare de o cantabilitate absolut seducătoare; îi urmează Sonatina de Maurice Ravel - o muzică blândă, senină și care are și rolul de piesă de tranziție către a doua parte a recitalului, care e guvernată de folclor. O dată, folclorul din Transilvania în Preludiu, Coral, Toccata a lui Sigismund Toduță, care este probabil magnum opusul creației sale pianistice și o lucrare foarte rar ascultată în public și... după aceea, folclorul din Szabadban, Suita în aer liber a lui Bela Bartok, care, cumva, continuă limbajul folcloric din Toduță, dar îi șterge orice urmă de cantabilitate, expresia fiind una dură, bazată pe redarea unor imagini și sentimente. Ăsta a fost felul în care am conceput recitalul, ca dialog între liric și, în a doua parte, frust, folcloric.


Sunteți student bursier al Școlii Normale de Muzică "Alfred Cortot" din Paris, și student în ultimul an la Academia Națională de Muzică "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca. Cu toate acestea, găsiți timp pentru o pasiune aparte - promovarea muzicii românești, dar și pentru derularea unor proiecte interesante. Ce aveți în plan pentru acest an?

Mulțumesc că ați menționat acest lucru. Da, sunt foarte pasionat de promovarea muzicii românești și, în general, de promovarea muzicii "uitate" de istorie. Pentru mine, cel mai important lucru este să abordez un repertoriu cât mai vast, pentru a descoperi cu ocazia asta lucrări pe care publicul poate nu le cunoaște atât de bine. Anul acesta vreau să organizez un festival de muzică românească. Am vorbit deja cu niște artiști care s-au dovedit extraordinar de receptivi și care vor să participe - și din România, și din străinătate - și, în plus, să lansez și o platformă online numită ROvival, un revival al muzicii românești, în care să aduc muzica românească în prim-planul cultural din România mai întâi, apoi, de ce nu, din străinătate.


Putem dezvălui deja câteva nume ale muzicienilor implicați?

Am confirmare de la Karen Su, care este o tânără violonistă care studiază în Belgia și care anul trecut a câștigat Concursul de vioară "Lipizer"; apoi, colegul meu de la Cluj, Ștefan Macovei, care este pianist, tot în anul IV, și mai sunt încă vreo trei-patru nume.


Interviu realizat de Florica Jalbă