Pianistul Florian Mitrea a oferit informații despre ediția 2025 a Festivalului „Hoinar. Odyssey” în interviul acordat Anei Sireteanu.

Domnule Florian Mitrea, ați ales ca tema celei de-a VIII-a ediție a Festivalului „Hoinar" să fie călătoria, astfel, fiecare dintre cele cinci spectacole din actuala ediție îmbină, așa cum ne-ați obișnuit, mai multe arte. Cum va fi ilustrată muzical această tematică pe care o propuneți în cele cinci spectacole desfășurate în perioada 15-20 mai 2025?

Călătoria este o temă de mare actualitate. Viața însăși este o călătorie și muzica nu avea cum să nu reflecte acest lucru în foarte multe fațete, însă, așa cum ați menționat, ne-am dorit să exprimăm acest lucru și prin povești spuse direct publicului și care sper să impresioneze. Începem joi, 15 mai, cu un recital de pian clasic, acompaniat de un spectacol de lumini și inclusiv de o transpunere a orchestrei într-un soundscape electronic pentru ultima piesă din recital. Pentru acest recital am ales repertoriul romantic, Franz Liszt și Johannes Brahms, probabil cei mai mari căutători din istoria muzicii. Romanticii erau întotdeauna neliniștiți, căutau răspunsurile la marile întrebări ale omenirii și le-au explorat în muzica lor. De aceea mi s-a părut cel mai potrivit repertoriu de abordat în seara de deschidere a festivalului. Pe 16 mai continuăm cu un musical nou, un scenariu scris de mine și actrița Sarah Gabriel, pe muzică de George Gershwin și Kurt Weill. Acolo este călătoria cea mai des întâlnită, călătoria ca formă de imigrație, este vorba despre drama dezrădăcinării de țara natală, drama separării familiei, dar și șansa marilor întâlniri între culturi, la îngemănarea cărora s-au petrecut cele mai mari curente muzicale. Este vorba despre migrația în America în anii '30, când foarte multă populație europeană pleacă în America și duce cu ea propia sa cultură, se îngemănează cu cea americană și rezultă această pleiadă de muzică. Este foarte simplist să-l numim pe Gershwin numai muzică de jazz deoarece sunt mult mai multe influențe care se combină în muzica sa.

Sâmbătă, 17 mai, avem un spectacol mai inedit, inspirat oarecum din viața de familie a lui Mozart, primul muzician care a plecat în turnee împreună cu tatăl său, cântând la toate curțile regale din Europa și nu numai. Și spectacolul M, așa se numește, este inspirat din viața sa de familie, relația sa cu părinții, cu sora lui. Este un spectacol despre călătoria noastră, a fiecăruia, în propria noastră familie, neînțelegerile, discuțiile, dar și împăcarea care vine la început. Este un spectacol de teatru cu muzică live la pian, exclusiv muzică de Wolfgang Amadeus Mozart. Duminică, pe 18 mai, ajungem la al patrulea spectacol de la Teatrul Act, Rămășițele unei idei. Acolo este vorba despre o călătorie mai profundă, mai intimă, călătoria sufletului la granița dintre viață și moarte, cu un Trio nr. 2 pentru pian, vioară și violoncel de Dmitri Șostakovici și extrase din Winterreise (Călătorie de iarnă) de Franz Schubert, aranjat pentru trio de pian de către pianista Daria Tudor, care a și scris povestea serii, este vorba despre o nuvelă nou concepută de Daria despre un tânăr medic de război care trece prin această călătorie de care v-am spus și - în acompaniamentul muzicii lui Șostakovici și Schubert - vom descoperi ce i se întâmplă lui Dima după ce este rănit pe câmpul de luptă. Într-un final, ajungem pe 20 mai la spectacolul de la Sala Mare a Ateneului Român, la concertul de închidere a festivalului nostru, pe care l-am denumit Hallelujah Junction. Este titlul piesei de John Adams inclus în programul acestei seri. Aici este vorba despre călătoria ajunsă la marile răscruci. Hallelujah Junction este o lucrare pentru două piane, care va fi acompaniată de o coregrafie de teatru non-verbal, creată special pentru seara de închidere a festivalului de către actorul Paul Cimpoieru. Astfel, ne-am dorit să aducem chiar și la Ateneu, în templul convențional al muzicii, o îngemănare între teatru și muzică, o asociere poate mai puțin obișnuită pentru acest loc.

Reveniți și cu invitații pentru public de a se întâlni cu artiștii festivalului, într-o serie pe care ați intitulat-o Hoinar la taifas. V-aș ruga să ne spuneți mai multe despre cum ați gândit aceste interacțiuni cu publicul și, de asemenea, ce reacții ați primit vizavi de spectacolele sincretice pe care le propuneți de la publicul edițiilor precedente?

Hoinar la taifas este inspirat din ediția 2024 a festivalului în care am propus o întâlnire cu publicul după reprezentația operei Vocea umană de Francis Poulenc. Am avut invitați din lumea teatrului, din lumea muzicii și din cea a psihologiei, împreună cu care am discutat despre problematica operei cu publicul care numai ce fusese martor la reprezentația noastră. A fost o seară extraordinară, în care oamenii vorbeau deschis despre o lucrare muzicală, nu neapărat accesibilă, dar am fost plăcut surprins să observ oameni din toate păturile sociale care au participat la operă și care au rămas la discuție. Acest lucru ne-a inspirat să mergem în continuare către public, de această dată cu patru întâlniri la taifas. Așadar, după fiecare spectacol de la Teatrul Act, rămânem la o discuție cu publicul spectacolului din seara respectivă, moderată de Bogdan Stănescu de la Televiziunea Română și ne dorim foarte mult să înțelegem cum percepe publicul aceste spectacole, dacă formatele noastre care sunt, să le spunem, mai neobișnuite, îi ajută să aibă acces la muzica clasică pe care poate nu o ascultă în mod frecvent.

Nu ne dorim să facem un festival pentru noi, vrem cu tot dinadisnul să facem un festival pentru public și să contribuim și noi, atâta cât putem, la lărgirea publicului consumator de cultură din România. Nu diluăm mesajul muzicii nici într-un fel, muzica este prezentată așa cum a fost gândită de compozitor în fiecare caz, însă o propunem într-un concept nou care să se adreseze nu numai auzului, dar și sufletului și minții. Fiecare lucrare muzicală are un mesaj care poate fi înțeles de oricine, nu trebuie să fii muzician, nici măcar meloman; dacă problematica piesei este înțeleasă, poți să înțelegi și muzica și să te bucuri de ea.