În 2025 se împlinesc 130 de ani de la nașterea Clarei Haskil. Între 11 și 16 decembrie 2025, o serie de evenimente culturale readuce în atenția publicului din București figura legendarei muziciene, considerată una dintre cele mai mari pianiste ale secolului XX.

Știu că ați mai fost implicată și în alte proiecte dedicate memoriei Clarei Haskil. Cum s-a născut inițiativa seriei de evenimente ce va avea loc la București, între 11 și 16 decembrie?

În primul rând, mulțumesc pentru interesul pe care îl manifestați pentru seria de evenimente pe care o organizăm acum, în decembrie, cu ocazia împlinirii a 130 de ani de la nașterea Clarei Haskil!

Sunt un om care respiră, trăiește în lumea asta culturală de la terminarea facultății. Sigur, am crescut mult în zona culturii scrise, dar biografia mea include și 8 ani de studiu de vioară și o apropiere de muzica clasică.

Seria de evenimente e despre Clara Haskil, despre muzica ei, dar are legătură foarte mult și cu memoria și cu cartierul în care eu trăiesc și în care ea s-a născut și a început călătoria ei muzicală - Cartierul evreiesc, pe care eu îl iubesc.

Clara Haskil s-a născut la București acum 130 de ani, dar ea a sfârșit prin a locui în Elveția și a murit ca cetățean cu dublă cetățenie - elvețiană și română. Și atunci, primul gest a fost să transmitem o invitație de a duce acest proiect mai departe către Ambasada Elveției. Era gestul cel mai sănătos cu putință să participe și Elveția în proiect. După aceea, ce decizie mai înțeleaptă decât aceea de a încerca să gândim ceva care să se petreacă la Colegiul Noua Europă, al cărei rector este muzicologul, pianista și profesoara Valentina Sandu-Dediu? Și așa, punând aceste prime energii împreună, am gândit masa rotundă care va avea loc pe data de 11 decembrie, de la ora 17, la sediul lor din strada Plantelor 21.

Precum am amintit anterior, mă fascinează mult cartierul. Clara Haskil s-a născut pe o stradă de aici și casa nu mai există astăzi, dar ea a stat și la alte adrese - la unchii ei. Și atunci, pentru că a avut, să spunem, o locuire așa difuză în cartier, am zis să o readucem simbolic în cartier. Readucerea asta simbolică ne-a dus către un eveniment căruia i-am spus "Cartierul ascultă Clara". Punem interpretările ei în aceeași zi, la aceeași oră, în 10 locuri. Și vorbim despre data de 11 decembrie, ora 13.

Aceste 10 locuri sunt o listă care reunește, pe de-o parte, instituții publice, precum sunt Teatrul Evreiesc de Stat sau Biblioteca Națională a României, dar sunt și spații unde lumea merge să bea o cafea - și mă bucur că ajungem și către niște oameni care poate chiar nu știu de existența Clarei Haskil.

Noi deja am început promovarea și sperăm să vină oameni efectiv ca să ia parte la acest proiect comunitar. Și în acest proiect de comemorare împărtășită, toți cei care vor lua parte la evenimente vor avea și materiale despre Clara Haskil - știu că asta este important.

Și, în fine, cel de-al treilea eveniment este o proiecție de film. Am reușit să aducem acel documentar cunoscut, producție franco-elvețiană, din portofoliul Arte, la București, cu ajutorul Ambasadei Elveției. Și acest film documentar va rula cu acces gratuit pe 16 decembrie, de la ora 18, la Institutul Cervantes din București.

De ce la Institutul Cervantes? În primul rând pentru că au spus, da, fără rezerve, rugăminții noastre. Dar să nu uităm, Clara Haskil s-a născut acum 130 de ani, la București, într-o familie de evrei sefarzi. Institutul Cervantes, de ani de zile, include proiecte dedicate culturii sefarde.

Din ce știți dumneavoastră, cât de des este adusă în atenția publicului figura Clarei Haskil?

E foarte rar, asta e evident. Sunt oameni în toată firea pe care îi știu, cu un profil sănătos, cultural, care nu știu foarte multe de existența ei. Așa că m-aș aventura să spun, deși nu am niște date, o cercetare, că de prea puține ori. Și e păcat, pentru că în Elveția există un cult dedicat Clarei Haskil. Sunt nu știu câte orașe care au câte o stradă, există celebrul concurs de pian care îi poartă numele, există piațete - deci e un nume viu, actual, în memoria iubitorilor de cultură.

Dar, pe de altă parte, să nu uităm că Elveția are trecută Educația muzicală în Constituție. Deci, cumva, lucrurile au o logică și e o logică frumoasă.

Ce fel de teme vor fi abordate în cadrul mesei rotunde ce deschide seria de evenimente dedicate Clarei Haskil?

Noi i-am spus așa: "Clara Haskil. Muzica adevărului interior". E masă rotundă și concert. Moderatoare este Valentina Sandu-Dediu și iau parte la eveniment muzicologi - Lena Vieru Conta, Ștefan Costache, Monica Isăcescu Lup, Irina Nițu, dar li se alătură lor și arhitecta Yvonne Toader, care este vicepreședinta Ordinului Arhitecților din București, și un om pasionat de Cartierul evreiesc. Ea desfășoară o cercetare pe spațiul acesta arhitectonic, și-atunci discuția nu va rămâne o investigație, un dialog despre pianista Clara Haskil, punct, ci va fi o reflecție asupra personalității, o discuție despre memorie, mai mult decât o discuție dedicată muzicologilor. Pentru că avem nevoie de astfel de exerciții de interogare și poate că uitarea asta reprezintă nu doar o nedreptate față de destinul ei excepțional, ci și o pierdere în sine pentru cultura noastră, pentru că avem nevoie și de modele, iar Clara Haskil e un model și de rigoare, și de sensibilitate, și de expresivitate artistică. Este un model nu neapărat în zona muzicală, ci și un profil, dacă vreți, uman - o artistă a fragilității și adevărului muzical.

Revenind la început, ce vă motivează în acest demers ce o comemorează pe Clara Haskil?

V-am spus că eu sunt fascinată în egală măsură de personalitatea Clarei Haskil, dar și de toate poveștile care sunt prezente aici în cartier. Și poate că asta este legitimitatea pe care o aduce inițiativa asta și prezența mea în proiectul ăsta, ca om care a dat tonul tuturor acestor momente comemorative.

Accentul cade foarte mult pe memorie, pe recuperare și pe ce putem face de acum înainte, astfel încât să stabilizăm un pic profilul Clarei Haskil în portofoliu, în memoria culturală autohtonă.

În ce privește cartierul, pentru mine este un șantier narativ complicat și fascinant pe deoparte - pentru că e un cartier istoric, dar cred că e unul dintre cele mai vii spații cu putință. E cu atât mai fascinant că în periplurile astea și în efortul organizatoric am ajuns și am descoperit o casă în care Clara Haskil a locuit, o casă a unchiului Clarei. Acum sunt în legătură cu proprietarii - vor deschide casa celor care vor să vină pe 11, pentru că și ei sunt în proiectul "Cartierul ascultă Clara", pentru cei care vor să intre și să asculte o interpretare a Clarei Haskil chiar într-una dintre casele unde ea a cântat în mod real în viața asta.