Muzicologa Valentina Sandu-Dediu este coordonatoarea simpozionului muzicologic „György Kurtág, Anatol Vieru - 100”, organizat la București de către Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România (UCMR), Secţiunea Naţională Română a Societăţii Internaţionale pentru Muzică Contemporană (SNR-SIMC), ca parte a Festivalului Internațional  „World New Music Days” („Zilele Muzicii Noi”). Manifestarea se desfășoară la Colegiul Noua Europă, pe 29 mai 2026, de la ora 9:00.

Doamnă Valentina Sandu-Dediu, două personalități născute în 1926 sunt omagiate anul acesta - Anatol Vieru la un veac de la naștere, respectiv György Kurtág, la împlinirea venerabilei vârste de 100 de ani. Acestea sunt figurile ce se află în centrul simpozionului muzicologic din data de 29 mai, din cadrul Festivalului Internațional „Zilele Muzicii Noi”. Ce locuri ocupă creațiile celor doi compozitori în canonul muzical al secolelor XX-XXI?

În primul rând, György Kurtág este foarte cunoscut în plan internațional, a avut numeroase rezidențe artistice în orașe ca Berlin sau Paris, intră în repertoriul mainstream. Colegul său de generație nu este la fel de cunoscut, nu din motive ale valorii componistice, ci din circumnstanțe care țin de context istoric și geografic. Din păcate, Vieru a stat o bună parte a vieții într-o Românie foarte strict izolată de exterior, a avut contacte cu colegi și a avut la rândul său burse în țări europene și în Statele Unite, însă nu suficient de intensive schimburi în așa fel încât să pătrundă, la fel cum a făcut-o Kurtág, în canonul muzicii contemporane, înțelegând prin canon prezența lor consistentă și constantă în festivaluri și instituții de profil.

Cum a fost întâmpinată tematica de către muzicologii invitați și cum își propun să ilustreze comunicările acestora, personalitățile lui György Kurtág și Anatol Vieru?

Am pornit de la ideea să invităm oameni care chiar se pricep la subiectele acestea și încă o idee ne-a ghidat pe cei care au organizat acest simpozion, să aducem și niște priviri noi. Dacă, exact vă spuneam că Vieru nu este suficient cunoscut, îndrăznesc să spun pe cât ar merita, atunci am rugat, de pildă, pe un muzicolog din Marea Britanie, Patrick Zuk să se ocupe de figura lui Vieru, dar Patrick Zuk fiind un specialist în muzici sovietice. Știind faptul că Anatol Vieru a studiat la Moscova și că l-a legat o prietenie de o viață cu muziceni ca Alfred Șnitke ș.a., este foarte interesant de văzut și acest context care în România e mai puțin cunoscut. Deci să-l internaționalizăm cu adevărat pe Vieru. Dar nu numai asemenea lucruri au stat la baza invitării specialiștilor, ci, cum spuneam, pur și simplu specializarea lor în domeniu. Dau un alt exemplu. Pe Arnaud Arbet l-am auzit dirijând în festivalul „Enescu” opera lui Kurtág, Fin de partie. Este motivul pentru care l-am invitat să vorbească exact despre această experiență.

László Tihanyi, un compozitor proeminent actualmente în Ungaria și nu numai, este foarte apropiat de Kurtág și va veni să vorbească despre „Kurtág, un mare compozitor atipic”. László Vikarius, tot de la Budapesta, este un recunoscut specialist în Bartók. Se ocupă de arhivele Bartók, dar iată că poate veni să analizeze și piese de Kurtág și sunt convinsă că legătura cu Bartók există pe undeva. Apoi, Laurențiu Beldean, care pregătește o carte despre Vieru, va vorbi despre Concertul nr. 1 pentru flaut și orchestră. Iulia Mogoșan, cred că va oferi în final o perspectivă interesantă, pentru că e singura care vorbește de relația între cei doi aniversați, de Kurtág și Vieru, care s-au cunoscut destul de bine și vom avea, poate, surprize plăcute.

În rest, vor fi Olguța Lupu, care nu demult a semnat un portret Anatol Vieru excelent în volumul al treilea din seria Noi istori ale muzicii românești, apărut anul trecut. George Păiș, care e un tânăr compozitor și muzicolog și care în cercetările lui s-a ocupat și de Vieru, va vorbi destul de tehnic, cred eu, despre moduri și teoria mulțimilor. Irina Nițu, de la Muzeul „Enescu”, va deschide puțin și perspectiva interpretativă, apropo de colaborarea între Daniel Kientzy și repertoriul de saxofon de Anatol Vieru. Și, sperând să nu uit pe nimeni, voi spune că și eu însămi o să povestesc despre receptarea atât românească, cât și cea din străinătate a Sitei lui Eratostene de Vieru. Cam așa arată simpozionul din 29 mai.