Două evenimente in memoriam Mircea Tiberian în aceste zile la București - chiar astăzi de la ora 20.00, în clubul Jazzbook, iar apoi mâine, 5 decembrie, la Cinema Eforie. Despre aceste două concerte vom discuta cu Nicolas Simion, unul dintre principalii protagoniști. Alături de el vor fi mai mulți muzicieni de jazz din România și nu numai...
Bine te-am regăsit la Radio România Muzical, Nicolas!

Bună ziua, mulțumesc pentru invitație!

Sunt, așadar, două concerte. Dacă poți să ne spui mai întâi unde se vor desfășura și cine sunt participanții. Vor fi practic două segmente separate.

La Jazzbook am invitat studenții secției de jazz, studenții lui Mircea în majoritate, să prezinte un program cu piese pe care ei le lucrează la conservator și eventual ceva compoziții de-ale lui Mircea.

Deci în partea a doua va fi Antonis Anissegos la pian, Răzvan Cojanu la contrabas, Sorin Romanescu la chitară, Gabi Matei la baterie și vor fi prezentate câteva piese în duo de Nadia Trohin și Toma Dimitriu. Vom prezenta numai piese de-ale lui Mircea în partea a doua și dorim să-i aducem un omagiu, să-l păstrăm în amintirea noastră prezent prin muzica sa, prin tot ce a făcut.

Iar vineri, 5 decembrie, va avea loc la cinematograful Eforie din București o lansare de film, o premieră, realizat de prietenul lui de la Paris, Cornel Gheorghiță, unde Mircea apare în film, s-a folosit muzica ca fundal sonor și unde trebuia să participe și el de fapt la această lansare. Acolo vom cânta tot așa în formulă mai mare cu Nadia Trohin, cu Antonis, cu Toma Dimitriu, Cojanu, Sorin Romanescu și așa mai departe, înaintea prezentării filmului.

Filmul se numește Codobelcul.

Exact.

Te gândești la o continuare a acestor proiecte in memoriam Mircea Tiberian? M-aș bucura să fie cât mai multe astfel de evenimente din partea muzicienilor români, dar să ne spui ce plănuiești tu în direcția asta.

Desigur! Noi am fost chiar vinerea trecută, pe 28 noiembrie, la Bistrița. Domnul Gavril Țărmure ne-a invitat să realizăm un concert memorial. Am cântat în trio cu Toma Dimitriu și cu Răzvan Cojanu, iar pe 28 decembrie, la Green Hours, vom realiza din nou un concert memorial Mircea Tiberian, tocmai cu piesele lui și vor participa mai mulți muzicieni din București.

Iar ICR, secția EUNIC, mi-au promis că vor realiza în viitor un concert chiar la sediul ICR-ului din București, cu formația care urma să aibă un turneu în noiembrie, cu Mircea Tiberian Trio. Adică Chris Dahlgren la contrabas, un vechi colaborator de-a lui și...

Gerald Cleaver la tobe.

Exact, la tobe. Plănuiau să aibă un concert la Goethe Institut în București, apoi unul la Brașov și unul la Bistrița.

Cel puțin vom realiza acest proiect, cum și l-a dorit Mircea cu oamenii lui, cântând muzica lui și sperăm să fie totul ok și să avem și în București unul sau două concerte.

În încheiere, știu că e dificil, dar aș dori să ne spui câteva cuvinte despre ce a însemnat Mircea Tiberian pentru tine ca prieten și ca muzician. V-au legat foarte multe în această viață, încă de la începuturile carierelor voastre muzicale.

Eu pe Mircea l-am cunoscut la începutul anilor '80. El terminase conservatorul, eu de-abia intram în '79 și îl mai întâlneam în sălile de la etajul 4, unde erau suflătorii, unde studiam și eu… Cântând la pian, venea după-amiezele, venea ziua, mă rog, când avea timp și mai găsea câte o sală liberă. Și pur și simplu improviza pentru sufletul lui.

Am început să cântăm împreună. Primele apariții au fost la festivalul de la Sibiu, dacă nu mă înșel, în '82, într-o formulă de sextet, apoi, cum îți spun, din '86, am început să cântăm împreună cu Opus 4. După un an l-am invitat pe Dan Mândrilă, am făcut foarte multe concerte.

Și, practic, Mircea, fiind cu 4 ani mai în vârstă decât mine, avea mult mai multă experiență, se ocupase mult mai mult de jazz, făcea aranjamentele, compunea muzica. Și, cumva, am învățat foarte multe de la el, fără să fie așa o relație de profesor-student, ca să zic așa. Eram mult prea apropiați ca vârstă.

Practic, ai fost între primii care au deprins jazz-ul de la Mircea Tiberian. După tine, au urmat generații întregi.

Unul dintre succesele noastre a fost participarea la Festivalul internațional de la Berlinul de Est, din iunie 1988. A fost ultima noastră apariție, apoi eu am plecat în '88, în octombrie, și ne-am mai văzut în '95.

L-am invitat în '96 la Viena, am făcut un turneu, am făcut chiar un CD la Tutu Records, apoi l-am mai invitat să realizăm împreună CD-ul dedicat lui Jancsi Korossy, numai cu muzica lui; l-am iprimat la Arcub în București în 2014… și multe alte proiecte pe care noi le-am făcut împreună.

Îți mulțumesc foarte mult pentru acest interviu și pentru cuvintele pentru Mircea Tiberian.

Cu mare plăcere, mulțumesc și eu pentru invitație și vă așteptăm la aceste două concerte, joi - la Jazzbook și vineri - la Cinema Eforie.