În 24 septembrie 2020, clădirea Filarmonicii Naţionale "Serghei Lunchevici" din Chişinău a fost mistuită de un incendiu. Toate bunurile materiale ale acesteia au fost afectate de incident. Despre cum îşi desfăşoară Filarmonica activitatea şi despre cum se pot implica românii în refacerea acesteia, am aflat de la Mihail Agafiţa - dirijor şi director artistic al instituţiei.

De când a avut loc incendiul care a mistuit clădirea Filarmonicii, cu tot ce avea în interior, cum a trecut această perioadă? Ce ați reușit să faceți?

În primul rând, ne-am adunat forțele, pentru că acesta a fost cel mai important lucru care mi s-a părut să-l facem în primul rând, și ne-am apucat din nou de treabă, deci n-am renunțat deloc la activitățile noastre, ba din contră, ni s-a mai adăugat un concert simbolic, Gala Excelenței Muzicale, unde orchestra nu trebuia să evolueze în primă fază, dar având în vedere cele întâmplate, s-a schimbat totalmente conceptul acestei Gale și am avut un concert în cadrul ei cu orchestra, respectiv susținut de textele de susținere pentru Filarmonică.

Cum vă desfășurați repetițiile? Unde și când veți susține următoarele concerte, în afară de această gală extraordinară?

Ni s-a alocat o sală de repetiții. Noi suntem mulțumiți. Este important să avem un loc unde să ne desfășurăm repetițiile, însă, desigur, această sală nu este gândită pentru a cânta în ea o orchestră. Este o sală de recepție, foarte mare, cu o acustică care nu ne avantajează, dar noi încercăm să ne adaptăm. Poate, cu timpul, o să capitoneze pereții ca să putem să ne desfășurăm repetițiile mai ușor decât, de exemplu, în aceste zile. Următorul concert este chiar cel care deschide stagiunea oficială a Filarmonicii. Noi am mai avut până acum concerte extra sezon și în aer liber.

Care este starea de spirit a artiștilor?

Bineînțeles că a fost un șoc pentru toată lumea. Sperăm că autoritățile, dar și întreaga societate ne vor sări în ajutor ca să putem să înălțăm un alt templu al muzicii, aici, la Chișinău.

Filarmonica din Chișinău reunește patru ansambluri distincte. Aveți posibilitatea de a pleca în turnee sau să realizați concerte în deplasare, încât să asigurați activitatea pentru toate colectivele?

Deocamdată, această întrebare este una plină de incertitudine, având în vedere situația cu pandemia care nu prea ne lasă să plecăm în afara țării. În țară am mai fost. Chiar și concertele în aer liber pe care le-am ținut cu orchestra nu au fost la Chișinău, dar au fost într-un loc foarte pitoresc și foarte rustic, la Eco-Resort Butuceni, acolo unde am susținut două concerte, unde proprietarul acestei locații a și construit o scenă în aer liber. Sperăm să mergem și prin alte orașe, numai să se liniștească un pic spiritele cu această pandemie, după cum spuneam.

Știu că există instituții din România care s-au oferit imediat să vă ajute în mod concret. Filarmonica Moldova din Iași, prin intermediul directorului general, Bujor Prelipcean, a anunțat că va pune la dispoziție întreaga bibliotecă de partituri. Un cadou de mare valoare pentru continuarea vieții artistice. Cum vedeți acest gest?

Noi suntem foarte recunoscători. De fapt, eu am luat legătura cu aproape toate filarmonicile din România, pentru că, aproape peste tot merg și dirijez ca dirijor invitat. Toți au sărit cu un gând bun de susținere și au spus că ei ne vor ajuta; după cum ați menționat și Filarmonica din Iași, dar uitați-vă, de exemplu și Filarmonica din Satu Mare urmează să ne doneze o tobă mare, nou-nouță, în valoare de 4000 de Euro, încă nefolosită. Ei aveau două. La fel și alte filarmonici, fiecare cu ce va putea să ne sprijine. Ne-au promis tot suportul. Bineînțeles, nu s-a întâmplat imediat, pentru că lucrul acesta este de durată; referitor la bibliotecă, pentru noi a fost o mare pierdere, pentru că această stagiune (n-am apucat să spun) este aniversară pentru noi - filarmonica împlinește 80 de ani de la naștere. Orchestra și Corul - fiecare, câte 90 de la fondare. Pe parcursul a 90 de ani, vă puteți da seama câte note muzicale și câte materiale am putut să strângem și uite că totul a ars.

Și apropo de aceste donații, cu ce mai puteți fi ajutați - alte donații în partituri, recuzită de orchestră? Chiar ați spus deja de instrumente muzicale. Ce v-ar fi util ca să supliniți lipsurile până vă veți reface?

Orice ajutor este binevenit. De exemplu, toate pupitrele au ars. Doar câteva, care erau la mine în birou au fost salvate. În ceea ce privește pupitrele, Sergiu Cârstea, care este un trompetist foarte bun, stă la Timișoara, dar este originar din Chișinău a promis că ne cumpără 100 de pupitre pentru orchestră, doar el personal. Am reușit să scoatem câteva instrumente, dar au ars, de exemplu, patru piane mari de concert. Chiar și instrumentele pe care le-am salvat - instrumente de suflat, de percuție, sunt foarte vechi. N-au mai fost reînnoite de zeci și zeci de ani.

Cum pot să ajute melomanii români? Care sunt căile oficiale pe care le-ați stabilit ca să puteți primi donații în bani?

Am insistat să se creeze un cont PayPal, care permite donații, fără să se plătească taxe de transfer. De altfel, noi avem și contul nostru, al Filarmonicii, pe care eu l-am publicat pe pagina mea de Facebook, dar am reușit şi acest lucru, cu contul PayPal, după cum spuneam și astăzi dimineață l-am făcut și pe acesta public. Dacă cineva vrea să contribuie, să ne ajute cumva, noi vom fi foarte recunoscători. Sperăm și noi să putem să avem un templu al muzicii.