ACUM:
17.00
Concertele roz (R)
Urmează: 18.55 Promo Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.
Apoi: 18.59 Promo RRM Detalii despre cele mai interesante emisiuni ale zilei.

Interviuri Înapoi

AUDIO. Interviu cu Mihai Dogaru – liderul sindicatului Filarmonicii din Arad și Călin Bibarț – primarul orașului Arad

Publicat: marți, 13 Aprilie 2021 , ora 10.35

În ultima săptămână, o serie de articole din presa arădeană a adus în discuție faptul că Primarul Municipiului Arad are în vedere o restructurare a Filarmonicii din localitate. Artiști români de prestigiu au adresat scrisori deschise de susținere a muzicienilor arădeni, instituția având un istoric important: în 1890 a fost înființată Societatea Filarmonică din Arad, iar din 1948 a fost constituită instituția modernă, Filarmonica de Stat. Îngrijorarea muzicienilor este bazată și pe faptul că, în prezent, repertoriul simfonic și vocal-simfonic al Filarmonicii arădene este susținut de două colective deja subdimensionate – conform site-ului instituției, corul este format din 37 de angajați, iar orchestra este alcătuită din 49 de angajați.

Despre situația din acest moment aflăm de la Mihai Dogaru – liderul sindicatului Filarmonicii din Arad și Călin Bibarț – primarul orașului Arad.

Menționăm că a fost contactat și Doru Orban, managerul Filarmonicii, care nu a dorit să participe la interviu, motivând că va face declarații doar după ce va primi bugetul aprobat de Primărie.

Domnule Mihai Dogaru, în calitate de lider al Sindicatului Filarmonicii din Arad, vă rog să ne spuneți, care este acum situația muzicienilor din instituție?

Mai nou văd că este o tendință peste tot de a fi restrase din titulatura instituției, sintagma "de Stat". Nu mai este teatrul de stat, filarmonică de stat, operă de stat și acest proces a început la noi încă de anul trecut, când, la sugestia managerului și cu aprobarea comisiei de cultură din Consiliul Local, sintagma "de Stat" din titulatura Filarmonicii, a fost retrasă. Mie, lucrul acesta mi se pare, cel puțin ciudat, pentru că această titulatură poate fi acordată doar de un organ al statului și în niciun caz făcută la propunerea unui manager al instituției, oricare ar fi el. Lucrul acesta a fost făcut atunci, ca o motivare a salarizării, a economiei de bani. După care, bineînțeles că instituția a fost încadrată salarial, la categoria a doua de instituții, unde legea prevede "și alte instituții de cultură". Ceea ce lasă cumva, organizarea și conducerea acestor instituții la nivelul autorității locale, fie comună, oraș, sat, orice. Atitudinea aceasta care se îndreaptă mai mult spre bani decât spre cultură este una extrem de periculoasă pentru cultura românească, în ansamblul ei. Mai departe, aceeași situație s-a întâmplat și la Arad, când primarul Aradului a spus că e nevoie de bani pentru spitale și atunci vom lua de la Filarmonică. S-a tăiat cam 60% din buget față de anul precedent. S-a organizat o discuție publică online pe tema bugetului, unde am participat și noi și alți colegi de-ai noștri, care au încercat să argumenteze faptul că identitatea unui oraș ține de reperele culturale. Nimeni nu vizitează un oraș să vadă deciziile Primăriei, să vadă ce știu eu ce realizare a unor borduri noi sau așa ceva. Toți vizitează tot ce înseamnă cultură, clădiri, spectacole, în nici un caz, acte administrative. Mi se pare de neînțeles așa ceva, după atâta timp, căci Filarmonica din Arad are o vechime de aproape 200 de ani (peste aproximativ 20 de ani va împlini această vârstă) și e într-un edificiu, într-o clădire care este clădire de patrimoniu, totul este incredibil de frumos, de impresionant; și clădirea Palatului Cultural din Arad este, în general, imaginea emblematică a Aradului. Cu aproximativ doi ani în urmă, s-au alocat niște fonduri consistente pentru refacerea Palatului Cultural, pentru readucerea lui la zi și acum, după lucrul acesta, ajungi să desființezi, practic, o instituție prin tăierea a mai mult de jumătate din bugetul pentru angajați? Ce este neplăcut și ciudat, înainte de evaluarea managementului la Filarmonică, Primăria a ordonat un audit. Audit care (în urma numeroaselor reclamații, cum că sunt probleme cu gestionarea banilor la Filarmonică)... raportul de audit a scos în evidență risipa de bani care se face la Filarmonică, dar această risipă nu se face pe ansambluri sau pe formații artistice, ci pur și simplu, pe investiții. Tot același raport, evidenția că Filarmonica din Arad este cea mai mică din zonă, fiind la jumătatea numărului de angajați față de Filarmonica din Timișoara sau din Cluj. În schimb, ce era ciudat, că Filarmonica cea mai mică avea cheltuieli exterioare actului artistic cât Filarmonica din Timișoara și Cluj la un loc. Ceea ce este, cel puțin, ciudat. Deși raportul mai scoate în evidență o sumedenie de alte nereguli, asta nu a oprit Primăria să nominalizeze, din nou, același Manager și, bineînțeles, că reacția oamenilor a fost extrem de virulentă, mai ales că exista o totală lipsă de transparență în comunicarea cu angajații, cu diverse documente oficiale. Noi am făcut numeroase cereri pentru obținerea unor date pe care nu le-am obținut nici acum. Inutil să mai spun că documentele de bază în funcționarea instituției, Regulamentul Intern, Regulamentul de Organizare și Funcționare, Contractul Colectiv de Muncă, nici la această oră nu sunt semnate. Personalul Filarmonicii din Arad este la 100 sau sub 100. Asta însemnând orchestră, cor și administrativ - cu totul. Sunt compartimente întregi în orchestră care sunt descompletate; au unul sau doi oameni în compartiment unde ar fi nevoie de cel puțin patru sau cinci. Deci, 100 Arad, 200 Timișoara, 200 Cluj. Și, practic, Filarmonica din Arad, ca număr de angajați este exact pe jumătate din oricare din aceste instituții. Dar, culmea, la cheltuieli, Filarmonica din Arad este cât celelalte două Filarmonici la un loc. Când s-a discutat bugetul online, am intrat și noi, am venit chiar cu soluții concrete pentru corectarea acestei situații și sperăm în continuare să găsim înțelegere și măcar o parte din soluțiile noastre să fie aplicate, ceea ce ar face ca problemele de la Filarmonică să fie rezolvate, fără amputarea unei orchestre și a unui cor, care deja sunt la limita minimă de funcționare sau chiar sub limita minimă de funcționare. Cultura nu o poți evalua într-un venit imediat; astăzi vând cultură și mâine scot bani.


Puteți, vă rog, să-mi dați exemple de propuneri pe care le-ați făcut?

Da. În primul rând, bugetul cheltuit de Filarmonică (uriaș, cât două instituții la un loc) - dacă banii din investiții, în mare parte inutile, făcute cu atâta generozitate, ar fi direcționați înspre fondul de salarii, atunci problema ar fi deja ca și rezolvată. De investiții nu este nevoie la Filarmonică, pentru că anul trecut a fost finalizată reconstrucția integrală a Palatului. În sala noastră a fost montată și o orgă mare, care și aceea a fost o investiție colosală. Totul arată foarte bine la ora actuală. Deci, de investiții nu mai este nevoie; în niciun caz, nu de fondurile care s-au risipit cu atâta strădanie. Mai mult, fondurile respective, nu s-au cheltuit doar pentru că managementul a fost mai mult sau mai puțin calitativ, ci pentru că ele au fost aprobate de ordonatorul principal de credite, în speță, Consiliul Local și trecerea fondurilor de la investiții inutile, la eficientizarea instituției este doar una dintre soluții.


Domnule Călin Bibarț, în calitate de Primar al orașului, vă rog să ne spuneți care este situația la Filarmonica din Arad în acest moment. Am citit în presa locală că ați declarat că va avea loc o restructurare a instituției și mai știu că orchestra și corul au deja un număr mic de angajați în raport cu nivelul standard al unei filarmonici.

Mă bucur că sunteți printre puținii care spuneți și vorbiți de restructurare și nu de închidere și desființare, cum s-a propagat în mod voit de către unii în media. Suntem în momente grele și noi vrem o restructurare la nivelul întregii instituții. Tot ce ține de primăria Arad, în orașul nostru - Filarmonica, Teatrul și Direcția de asistență socială sunt finanțate integral din bugetul local, din buzunarul arădenilor. Nu suntem în situația fericită pe care o au alte orașe - cum e Bucureștiul, cum e Clujul, cum e Timișoara, cum e Iașul și exemplele ar putea continua, unde instituțiile de cultură care funcționează în orașele respective sunt plătite integral de la bugetul central, prin Ministerul Culturii. Deci, încă o dată, nu e vorba de închidere și desființare, ci de restructurări și nu doar la Filarmonică, ci la toate instituțiile care țin de Primărie. Acum, pe acest subiect, porți întotdeauna discuții cu mult și cu puțin. În momentul de față, pe arădean, dacă ați vorbit de Filarmonică, pe zi, 365 de zile dintr-un an, îl costă peste 5300 de euro, instituția, iar partea de salarizare, doar partea de salarizare, peste 5200 de euro. Nu spun nici că este mult, nu spun nici că este puțin. Știu că este o activitate cu un specific aparte. Cum sunt conștient că o instituție de cultură nu face profit și nu putem avea pretenția aceasta. Eu prezint cifre. Din total venituri, aportul din bilete/abonamente, n-a trecut de 3% în niciun an. Toate acestea le pun pe masa consilierilor locali și luăm o decizie împreună. Așa cum în celelalte domenii strângem cureaua, pentru că trebuie să cheltuim mai mult în această perioadă pe domeniul sănătății, educației și a online-ului, nu putem să fim într-un oraș doar pentru unii și pentru alții, nu. Încercăm în fiecare domeniu să alocăm resurse financiare pentru a funcționa în continuare. De aceea am ajuns în această situație și prezint cifrele. Cât și cum este necesar, vom decide împreună, dar nu pot să fiu de acord ca la Filarmonică să nu se întâmple nimic, să continuăm să plătim 5300 de euro pe zi și în celelalte domenii, la asistență socială să restructurăm, în aparatul funcționarior din primărie să restructurăm, la poliția locală să restructurăm și apoi să ne uităm în ochii oamenilor. Acum suntem într-o realitate care nu-mi place, nimeni nu-și dorește așa ceva, dar trebuie să ne așezăm cu picioarele în apă rece și cu calm și să vedem de unde și cum putem să mai restrângem.


Înțeleg că în această iarnă din titulatura instituției a dispărut particula "de Stat", ceea ce am înțeles că înseamnă o retrogradare salarială, adică încadrarea într-o altă categorie de plată.

Nu știu, n-am auzit de așa ceva. Dacă se dorește să fie de stat 100%, eu m-aș bucura să plătească Ministerul Culturii, dar nu dorește.


Instituțiile care se numesc "Naționale", acelea sunt în subordinea Ministerului...

Știu foarte bine, este foarte bine. Dar este o greșeală a politicii naționale, pentru că doar marile orașe, care au și putere economică mult mai mare și pot să susțină cultura și din bani locali sunt subvenționate din banii naționali. În timp ce orașele mai mici sau foarte mici, în timp, vor avea de suferit cei din domeniul culturii, tocmai pentru că se lasă totul pe banii locali, să le spunem. Corect ar fi să fie invers. Sumele mai mari să vină de la Ministerul Culturii, până în cele mai mici orășele și sate, pentru a susține cultura acolo unde nu se poate susține singură, iar marile orașe să beneficieze în proporție inversă de finanțare națională. Dar nu cred că este acesta subiectul nostru. E opinia mea pe care am susținut-o întotdeauna, la toate întâlnirile de la prim-ministru, ministri și o voi susține în continuare.


Exact. Asta înseamnă că nu vorbim de o retrogradare salarială cum am înțeles că s-a întâmplat prin schimbarea acelei particule....

Nu știu, gândiți-vă că pe o lege dată acum trei ani de zile, în fiecare an, salariile în acest domeniu au crescut cu 25%.


Bun. Deci nu au existat tăieri salariale și nici nu există în acest moment în intenție.

Nu. Am uitat să vă mai spun un lucru. Se spune că administrația locală nu susține cultura. În ultimii patru - trei ani s-au investit peste trei milioane de euro în refacerea Palatului Cultural, sediul Filarmonicii. S-a cumpărat o orgă nouă - n-a avut niciodată - de aproape de un milion de euro și alte câteva sute de mii în fiecare an pentru instrumente și ce este necesar acolo. Deci, nu poți să-i spui cetățeanului arădean și administrației că nu a fost partenerul culturii și n-a investit. Acum se dorește un singur lucru simplu din partea aceea. Să se mențină status-quo-ul, să se plătească câte 5300 și ceva de euro pe zi, o să accentuez de fiecare dată acest lucru, din buzunarul contribuabilului arădean pentru a-și desfășura activitatea și să nu fie deranjat. Și atunci, ceea ce v-am spus că facem și cu celelalte domenii plătite din bugetul local pe resursele financiare existente, încercăm să obținem o maximare și să obținem cel puțin același nivel, al actului cultural în cazul în speță, cu resursele financiare pe care ni le putem permite.


Prin urmare, se va ajunge totuși la o reducere a salariilor, pentru că a reduce personalul artistic nu mai văd de unde.

Mai multe soluții aștept de la dânșii, de la management, nu doar că trebuie făcut ceva sau "faceți ceva". Concret - varianta unu, varianta doi... Oricare din ele sunt binevenite, în încercarea de a fi oameni rezonabili. Nu pot să tai banii de la spital, ca să plătesc doar la Filarmonică. Trebuie să dăm și la spital, trebuie să dăm și la școală, trebuie să dăm și la teatru, trebuie să dăm și la filarmonică, cum trebuie să dăm și la curățenia din oraș, cum trebuie să dăm și la zonele verzi și exemplele pot continua.


Sindicatul declară că a venit cu propuneri la ședințele online...

Da. Mai aveau un pic și făceau și angajări, după propunerile domniilor lor.


Înțeleg că propuseseră să se ia o parte din banii prevăzuți pentru investiții și să se mute la salarii, astfel încât să nu fie în pericol.

Singura lor dorință e să se mențină status-quo-ul pe care îl au.


Practic, așteptați propuneri concrete din partea Conducerii Filarmonicii.

Și de la sindicat și de la management, inclusiv și de la cei de acolo, care nu sunt în nicio parte, să spunem. Acolo este și un conflict între sindicat și management. Indiferent cine a fost în management, de 15 ani, nici unul nu a fost bun din punctul de vedere al sindicatului. În istoria din ultimii 15 ani, niciun manager nu a corespuns pe placul domnilor de la sindicat și după un an, doi - scandal și că nu e bine. Cum la fel nu a fost bine când li s-a cerut să aibă condică de prezență. Cum adică să semneze condică de prezență?! Cum la fel nu au dorit să aibă act cultural în spații deschise; în vremurile bune, Aradul avea o tradiție. Lucrurile sunt mai complicate decât se prezintă, dar peste acestea trecem, nu este o problemă. Eu revin la ceea ce v-am spus. Astăzi, arădeanul plătește 5300 și ceva de euro pe zi. Pentru asta au și administrația și oamenii, o minimă pretenție.


Iar Filarmonica, totuși, chiar și în perioada de pandemie, își desfășoară activitatea. Concertele sunt în fiecare săptămână...

Tot pe sistem online, cum s-a putut, când s-a permis, cu 30% din spațiu. Nu s-a pus nicio problema. Am suportat toate cheltuielile de funcționare, chiar dacă evident că spațiul este ocupat doar 30% sau 33%.


Dar ei și-au făcut treaba.

Administrația și-a făcut treaba, susținând financiar această activitate.


Da, dar spun că și artiștii și-au îndeplinit atribuțiile, susținând aceste concerte în fiecare săptămână.

Aproape de fiecare dată. M-aș bucura să fie o astfel de presiune pe Ministerul Culturii, pentru a finanța cultura și în toate orașele din România, nu doar în marile orașe. Aș vrea să văd o insistență a dumneavoastră și a celor din domeniu la Ministrul Culturii, la guverne, indiferent de culorile politice.


Când credeți că va fi o finalitate a situației?

Sper cât mai repede și sper cu oameni rezonabili. Întotdeauna am susținut că în orice nu e bine ca pasiunea să învingă rațiunea. Nu e o decizie a mea, să nu înțelegem greșit. Este o decizie pe care o vor lua consilierii locali. Poate se hotărăște să menținem în continuare acest status quo. Să luăm bani de la școli, să luăm bani de la spitale, să plătim 5300 și ceva de euro pe zi la Filarmonică. Să știți că reduceri bugetare propuse sunt și la Teatru. Ați auzit de acolo să fie atâtea discuții? Oamenii au luat pixul în mână, s-au așezat la masă, caută soluții și vor fi. De ce într-o parte se poate, tot în domeniul cultural, iar în altă parte nu se poate? De ce la Teatru există ușă de dialog și se caută soluții cu pixul pe masă, cu ceea ce se poate și cum se poate, iar dincolo există o singură variantă - "noi vrem așa"?!

Interviuri realizate de Florica Jalbă