Un proiect al Filarmonicii "George Enescu", la care Radio România Muzical este coproducător, "Stagiunea de marți seara" a devenit de-a lungul timpului un reper pentru tinerii artiști invitați să susțină recitaluri. Despre conținutul noii stagiuni, cât și despre importanța aceste serii în contextul activității Filarmonicii, am discutat cu Mihai Cojocaru, consultant artistic al instituției.

Domnule Mihai Cojocaru, ,,Stagiunea de marți seara" are deja o identitate bine conturată. Vorbim despre o stagiune de recitaluri camerale care aduce în fața publicului tineri muzicieni și le oferă prilejul de a se afirma pe una dintre cele mai prestigioase scene ale vieții muzicale românești, cea a Sălii Mici a Ateneului Român. Ce înseamnă astăzi acest proiect pentru Filarmonica George Enescu, dar și pentru muzicienii care au oportunitatea de a evolua într-un astfel de context?

Pentru muzicieni este, categoric, o rampă de lansare. Ateneul Român, la Sala Mică, oferă o platformă onorantă și întotdeauna tinerii muzicieni sunt bucuroși să facă parte din această stagiune atunci când sunt invitați.

În ceea ce privește filarmonica, pentru noi este un proiect de suflet, un proiect inițiat în 2008 de muzicologul Cristina Bohaciu Sârbu, care și-a dorit de la bun început să creeze un mediu în care tinerii muzicieni români să se poată afirma într-un context care, bineînțeles, nu doar că oferă calitate, dar și produce calitate. Atunci când vii la Ateneul Român, cu siguranță vei încerca să dai tot ce ai mai bun.

Așadar, la Ateneul Român încercăm, iată, de aproape 20 de ani, nu doar să invităm artiștii consacrați, să construim stagiuni simfonice și camerale pe care publicul le frecventează în mod regulat pornind de la această premisă a excelenței, ci și un loc, același templu al muzicii românești, cum este supranumit Ateneul Român, care este foarte primitor pentru muzicienii aspiranți.

Care sunt interpreții pe care publicul îi va putea urmări în această ediție a ,,Stagiunii de marți seara"?

Stagiunea este un <<work in progress>> de fiecare dată. Suntem în situația în care avem deja primul trimestru complet ocupat. În colaborare cu Radio România Muzical, aceste recitaluri sunt înregistrate și apoi difuzate pe postul dumneavoastră, ceea ce desigur că reprezintă un punct de atracție suplimentar pentru muzicienii prezenți în ,,Stagiunea de marți seara".

Vom avea de data aceasta interpreți foarte tineri, unii dintre ei, cum ar fi pianistul Darius Moț, care deschide stagiunea de marți, chiar săptămâna viitoare, un tânăr de 17 ani, promințător, care a câștigat deja premii importante. De asemenea, avem un alt pianist, Eduard Botez, de asemenea foarte tânăr, și care și-a demonstrat calitățile în diferite contexte artistice. O avem pe flautista Maia Oprițoiu, care vine dintr-o familie binecunoscută de muzicieni din București și care, de asemenea, la 17 ani a demonstrat calități extraordinare.

Sunt așadar tineri care nu sunt anonimi, sunt tineri care, în pofida vârstei fragede, au confirmat deja la nivel înalt, cum ar fi și chitaristul Samuel Duciuc, care tocmai și-a încheiat studiile de master la Iași, care va susține un recital în noiembrie. De asemenea, violoncelistul Cornelius Zirbo, cunoscut deja publicului iubitor de muzică clasică, un membru de bază al formației camerale ,,Violoncellissimo", un solist cu calități deosebite. Mai avem, de asemenea, tot în acest prim trimestru de stagiune, încă doi flautiști excepționali de la Universitatea Națională de Muzică din București. Este vorba de Lucian Albu și de Maria Velia, amândoi studenți la clasa eminentului profesor și solist Ion Bogdan Ștefănescu.

Așadar, o plajă generoasă, bogată, variată, instrumente și repertorii dintre cele mai diferite.

Vorbind despre această plajă artistică, de-a lungul timpului ,,Stagiunea de marți seara" a oferit publicului ocazia de a descoperi tineri muzicieni la început de drum. Ne-ați putea oferi câteva exemple de interpreți care au evoluat în cadrul acestei stagiuni și ulterior și-au construit cariere solide?

Sigur că da. Cel mai notoriu exemplu este Eva Garet, o pianistă, așa cum știm, deja de anvergură internațională, care a apărut ca solistă cu orchestrele cele mai importante din România, care studiază acum la Berlin. Aș spune că este un exemplu notoriu.

Îl avem pe chitaristul Dragoș Ilie, care a ajuns între timp profesor la Universitatea de Muzică din Iași, care și-a desăvârșit studiile în Statele Unite și care la ora actuală desfășoară turnee cu Alexandru Tomescu, care are o carieră solistică cu totul excepțională.

Lista, să știți că este foarte lungă în această privință. Vă spuneam că am început în 2008 acest proiect la filarmonică și, într-adevăr, mulți dintre artiștii care s-au lansat aici au confirmat ulterior în cariere excepționale.

De asemenea, un element particular al stagiunii este faptul că recitalurile sunt și înregistrate de Radio România Muzical, coproducător al acestei stagiuni. Ce oportunități deschide acest lucru pentru tinerii artiști și cât de importantă este componenta de înregistrare și promovare a recitalurilor?

Contribuția, implicarea postului Radio România Muzical este cu siguranță decisivă. Este un post cu acoperire națională. Este un post care transmite înregistări de înaltă calitate. Este o posibilitate și din punct de vedere profesional și din punct de vedere artistic pentru a fi cunoscuți de public acești tineri artiști, o posibilitate de afirmare care nu-i este oricui la îndemână.

Și am observat de-a lungul timpului că aceste înregistări le-au fost de folos în CV-urile pe care le pun pe masă și, bineînțeles, în modul în care își promovează ulterior activitatea.