Duminică, 13 septembrie, la Ateneul Român, a avut loc cea de-a doua finală a Concursului Enescu din acest an. Mihaela Martin, președinta juriului Secțiunii de vioară din cadrul competiției, a stat de vorbă, după eveniment, cu Ioana Țintea.

Cum descrieți nivelul general al participanților de anul acesta?

Eu am fost în juriu și acum doi ani. Și atunci a fost un nivel bun, însă anul acesta a fost un nivel excepțional pentru că, într-adevăr, a fost foarte greu să știm că eliminăm concurenți care sunt la un nivel atât de înalt, atât muzical, cât și instrumental. Este, de fapt, foarte bine asta pentru concursul Enescu să poată avea un astfel de nivel și cred că cei trei din seara aceasta au arătat pe deplin.

Ce l-a diferențiat pe Jayden King, în afară de vârstă?

Am încercat să nu ne gândim absolut, cel puțin eu încerc să nu mă gândesc pentru că în momentul când este pe scenă, atât timp cât nu sună ca un copil, deci este efectiv ca un solist în fața orchestrei, impune foarte mult, are o naturalețe, am mai spus sper să și-o păstreze, și este total sigur pe instrument, are o personalitate la vârsta asta deja formată.

Poate fi considerat un copil minune?

Absolut. Însă eu îi doresc să continue să se dezvolte într-un mod cât mai armonios ca să câștige pas cu pas, din ce în ce mai mult în profunzime, în experiență, în tot ceea ce ține de componențele unei cariere solide.

Cât de importantă este alegerea repertoriului pentru o seară de finală?

Este foarte important să cânți un concert în care te simți în largul tău, dar impresia mea este că toți cei trei finaliști au fost foarte siguri de ei și au interpretat, arătând de fapt că au experiență, că pot fi în fața unei orchestre. N-am avut niciun fel de simțământ că vreunul s-ar clătina cât de cât. A fost efectiv un regal de muzică.

Tema din acest an a concursului este În căutarea excelenței. Ce este excelența pentru dumneavoastră ca artistă și profesor?

Pentru mine, excelența de fapt este menținerea unui nivel foarte înalt artistic, capacitatea, reziliența de a putea continua să te dezvolți. Pentru cei tineri, cred că e greu de imaginat așa ceva, pentru că ei sunt foarte tineri și ei știu OK, merg la un concurs și asta e până la o anumită vârstă, dar în momentul când ai depășit stadiul acesta de concurs, îți dai seama cât este de importantă continuitatea unei cariere și, de fapt, continuitatea procesului de a învăța, de a te îmbunătăți pe undeva, de a aprofunda. Deci, pentru mine, excelența este o dezvoltare continuă a laturii muzicale.