În București, continuă cea de-a doua ediție a Concursului Internațional de Pian Dinu Lipatti. 39 de candidați din toată lumea au fost selectați pentru a participa la primă etapă cu public, desfășurată la Universitatea Națională de Muzică din București. Finala concursului va avea loc la Sala Radio în data de 26 septembrie, cu participarea Orchestrei de Cameră Radio, sub bagheta lui Cristian Oroșanu. Despre concurs, despre provocările tinerilor muzicieni de astăzi, dar și despre bogata tradiție pianistică românească, a povestit președintele juriului Concursului Internațional de Pian Dinu Lipatti - Martin Hughes, într-un interviu acordat Ariadnei Ene-Iliescu:

Ce ne puteți spune despre participanții înscriși la cea de-a doua ediție a Concursului Internațional de Pian "Dinu Lipatti"?

Vă pot asigura că avem de-a face cu un standard foarte înalt. După cum știți, a existat o rundă preliminară, în care am avut ocazia de a asculta toți candidații și i-am ales pe cei care sper că se vor dovedi cei mai buni dintre toți cei care s-au înscris. 39 de pianiști participă la prima etapă cu public. Vom vedea ce au de spus, dar eu am fost impresionat de nivelul lor.

Ce fel de provocări muzicale îi așteaptă pe participanți pe parcursul celor trei runde ale Concursului Internațional de Pian "Dinu Lipatti" desfășurate aici, la București?

Concursul este foarte bine structurat. În prima rundă cu public, candidații au de cântat un studiu de virtuozitate și o sonată clasică de Mozart sau de Haydn. Așadar, pot fi deja observați niște parametri de tehnică instrumentală, dar și de stil, ceea ce este de dorit. În rest, programul este în mare măsură lăsat la libera alegere, exceptând semifinala, pentru care cei implicați au de ales între sonate de Scarlatti, impropmptu-uri de Schubert, intermezzi de Brahms sau părți dintr-o suită de Enescu. Deci există și repertoriu impus, dar și libertate de alegere, ceea ce este foarte important pentru un muzician - o ocazie de a-și contura personalitatea artistică și de a-și pune în evidență punctele forte.

Dumneavoastră ați lucrat mult cu tineri muzicieni. Tocmai ați menționat vocea, personalitatea unui artist. Cum credeți că poate un tânăr muzician să-și descopere propria voce, propria personalitate în zilele noastre?

Ei bine, vedeți, noi înșine nu ne putem evalua cu adevărat propriul caracter. Doar cei din afară pot percepe cine suntem cu adevărat. De aceea, sfatul meu pentru tinerii muzicieni este să caute adevărul în muzică - în felul lor propriu, dar să caute acel adevăr care se află în intențiile compozitorului, și apoi să transmită acel adevăr mai departe. Iar în actul de a transmite acest adevăr, își vor exprima personalitatea, chiar și fără să își dea seama. Pentru că, într-adevăr, nu ne cunoaștem cu adevărat propria personalitate; ea este perceptibilă celorlalți, nu nouă înșine. Cred că există un mare pericol în zilele noastre: tinerii muzicieni - și, în general, oamenii - cred că trebuie să afișeze un "caracter", un "profil" bine conturat, iar adesea acest profil este artificial sau exagerat. Iar asta, în muzică, este cu atât mai păgubos - mai ales în interpretările solo. Pentru că nu vom atinge niciodată adevărul prin distorsionare.

Ca președinte al juriului competiției, ce calități căutați la acești tineri muzicieni, atunci când urcă pe scenă?

Sigur, nu pot vorbi în numele celorlalți membri ai juriului, pot vorbi doar din perspectiva mea. Eu ascult ca un simplu spectator. Sigur, cunosc poate ceva mai bine decât publicul larg ce este posibil de cunoscut din punct de vedere tehnic sau stilistic într-o lucrare - de aceea mă aflu în juriu. Dar, în esență, caut aceeași experiență: îmi doresc ca viața mea să fie schimbată, vreau să fiu emoționat, poate chiar să învăț ceva. Îmi doresc să părăsesc sala de concert fiind alt om decât cel care a intrat. Este o mare provocare pentru un tânăr artist, dar există muzicieni care reușesc acest lucru. Aveți, de altfel, o tradiție pianistică extraordinară aici - Clara Haskil, Dinu Lipatti, Radu Lupu și alți artiști români care au atins acest ideal. Chiar și astăzi, există artiști români care reușesc acest lucru. Este esențial ca publicul să poată fi mișcat și transformat de un artist. Până la urmă, de aceea mergem la concert.

Ce credeți că înseamnă o competiție precum Concursul Internațional de Pian "Dinu Lipatti" pentru un tânăr muzician?

Acest concurs, "Dinu Lipatti", mi se pare special. În primul rând, pentru că are loc la București, iar România are una dintre cele mai bogate și valoroase tradiții muzicale din lume. Pentru orice tânăr muzician care vine aici, simplul fapt de a fi prezent în acest context aduce deja cu sine o emoție aparte.
În al doilea rând, competiția poartă numele lui Dinu Lipatti, care - pentru toți muzicienii, pentru toți pianiștii - este un "Dumnezeu", o figură aproape divină. Ne putem doar exprima speranța că tinerii muzicieni care vin aici vor privi în aceeași direcție ca Lipatti - către frumusețe, simplitate și adevăr. Este o speranță înaltă, dar rămâne speranța mea.

Doriți să adăugați un mesaj pentru publicul român care va urmări rundele finale ale competiției?

Aștept cu mare bucurie să văd cât mai mulți oameni care vor veni să împărtășească aceste momente importante alături de tinerii artiști.
Sper că publicul va veni și la etapele preliminare, pentru că adesea auzim lucruri extraordinare și în primele etape - concurenți care, din păcate, nu ajung în finală. Așa că îmi doresc să avem public, oameni care să asculte totul, pentru că nu știi niciodată când poate avea loc un moment de grație.