Laurențiu Constantin, directorul Bucharest Early Music Festival, a reprezentat România la întâlnirea REMA, Rețeaua Europeană de Muzică Veche, ce a avut loc la Cracovia în perioada 12-15 aprilie. 

Domnule Laurențiu Constantin, ați reprezentat Festivalul de Muzică Veche București la Adunarea generală a REMA de la Cracovia, ce a avut loc în perioada 12-15 aprilie. REMA este Rețeaua Europeană de Muzică Veche care a propus participanților un program cu dezbatere în plen, pe grupuri de lucru, mai multe prelegeri și concerte. Ce-și propune REMA pentru viitor?

REMA a început ca o rețea a programatorilor și festivalurilor de muzică veche. A plecat din Franța, din anturajul Festivalului de la Ambronay și a Centrului de muzică barocă de la Versailles, iar apoi s-a răspândit spre Țările de Jos, Marea Britanie și în tot restul Europei. Acum este o rețea consistentă, are 132 de membri răspândiți în 23 de țări europene plus Canada. Anul trecut s-a întâmplat o mică revoluție, mică-mare revoluție în destinul REMA, și anume porțile au fost deschise pentru participarea și a altor actori relevanți din zona muzicii vechi; adică, instituții de învățământ, ansambluri, instituții de cercetare.

„More Europe into REMA" este programul cu care ați candidat. Ce cuprinde acesta și cum a fost abordat în cadrul întâlnirii de la Cracovia?

„More Europe into REMA" se referă la marginaliile europene. Dacă cineva se uită pe harta Europei pe care se află bifați membrii REMA, se vede cu ușurință o aglomerare a membrilor în zona Franței și a Țărilor de Jos. Festivalul nostru, Festivalul de Muzică Veche București, este granița răsăriteană a REMA. Or, concentrarea activității și resurselor REMA în partea occidentală a Europei, acolo unde piața este mult mai consistentă și unde activitatea în zona muzicii vechi este mult mai prezentă decât în alte părți ... Doar pentru a înțelege cât de important este vestul Europei, în Franța, care este poate cea mai mare piață de muzici culte din Europa, 53% din programările în ceea ce înseamnă muzici culte - programări în filarmonici, festivaluri, teatre de operă, prezențe în emisiuni de radio și tv, multimedia, editări de discuri - o reprezintă muzica veche. Restul, de 47% înseamnă ceea ce numim, colocvial să zic, muzică clasică - nu doar clasicismul muzical, ci și blues, jazz. Cam aceasta este importanța muzicii vechi acolo. Concentrarea acestor resurse nu este sănătoasă pentru dezvoltarea muzicii vechi în răsăritul Europei. În principiu, programul „More Europe into REMA" se referă la alocarea mai multor resurse și atenție pentru această parte a Europei. Spre exemplu, la sud de Dunăre, deși sunt suficiente festivaluri de muzică veche minunate, ele nu sunt membre REMA; până la Mediterana nu există nici un membru REMA. În România, deși avem vreo șapte festivaluri importante care programează muzică veche, doar două sunt membre REMA.

REMA este astăzi o rețea ce cuprinde 132 de membri din 23 de țări europene care, cu această ocazie, s-au întâlnit fizic după perioada pandemiei. Cum a afectat pandemia evenimentele organizate de REMA?

S-a întâmplat ce s-a întâmplat peste tot în zona muzicii culte, și anume o basculare a tuturor evenimentelor spre zona de online. Zona de online în domeniul muzicii vechi, cel puțin, nu este nicidecum o soluție. Arta, în general, mutată în online se dezbracă de emoția pe care muzica o are în sala de spectacol și se dezbracă de acea energie pe care artistul o produce pe scenă în fața publicului, nu în spatele unui monitor. Cu toții am sperat în acești doi ani o întoarcere cât mai rapidă la normalitate, iar acum despre așa ceva vorbim.

Sunteți directorul Bucharest Early Music Festival. În 21 martie, Ansamblul Sempre de muzică veche a susținut un recital la MNAR. Ce ați programat mai departe pentru Early Music Festival?

Festivalul este gândit cumva în oglindă. Aproximativ jumătate din spectacole programează muzici occidentale, mai ales muzică barocă, dar și muzică renascentistă și muzica evreilor de rit sefard care face parte din patrimoniul occidental al muzicii vechi, și muzici din partea noastră de Europă, muzică veche românească, muzică bizantină, muzică bizantină grecească, muzică bizantină interpretată de un grup din orientul apropiat și muzică veche armenească - muzică sacră din perioada primului mileniu creștin, din perioada anului 1000. Ceva ce am programat mai rar în festivalul nostru ... vom avea și două conferințe - una, referitoare la muzicile bizantine, confluența lor și influența pe care occidentul a avut-o asupra acestor muzici, iar cealaltă este o conferință despre Bach, mai precis despre limbajul lui Bach tălmăcit pe înțelesul celor care nu sunt muzicieni profesioniști.

Festivalul nostru se întâmplă în mod tradițional în a doua jumătate a lunii noiembrie. Perioada pe care o avem în vedere în acest moment, dar este posibil să existe o zi-două în sus sau în jos, însemnând perioada 16-28 noiembrie.