Stagiunea 2026–2027 a Operei Naționale Române din Cluj-Napoca s-a deschis pe 2 octombrie cu o nouă montare a spectacolului „Romeo şi Julieta” de Charles Gounod, în regia și scenografia semnate de Arnaud Bernard. Despre titlurile care se vor regăsi pe afișul instituției lirice în următoarele luni aflăm mai multe din dialogul purtat de colega noastră, Ioana Țintea, cu directorul artistic al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, Florin Estefan.

Am pariat pe un titlu care atrage public prin povestea în sine și prin opera lui Shakespeare, pentru că Romeo și Julieta, dacă îl pui pe afiș, fie că e balet, fie că e operă, fie că e teatru dramatic, atrage lumea.

Și succesul a fost cu atât mai mare cu cât această operă se cântă doar la Cluj. În istoria operei române, în general, în țară, s-a mai făcut o singură dată, o producție tot la noi, în 1934. Acum am reluat-o. A avut un mare succes.

Montarea în sine este spectaculoasă. Nu sunt decoruri impunătoare. Scena este deschisă cu anumite elemente de decor făcute bine și luminate bine de Arnaud Bernard, dar plină de viață, cu scenele de lupte cât de veridic cu putință făcute. Un spectacol pe care îl urmărești ca pe un film, da capo al fine și te ține captivat.

Iar cei doi, George Vârban și Diana Alexe, parcă erau aievea, Romeo și Julieta, așa cum ni-i închipuim. Au chipurile a doi copii și au întruchipat veridic personajele.

Pot să vă spun că și la cel de-al doilea spectacol, Eusebiu Huțan cu Diana Țugui, soliști ai Operei Naționale Române din Cluj, nu au fost cu nimic mai prejos decât cei doi din prima seară. Deci, și cel de-al doilea a fost la fel de bine primit de public, cu mare succes și cu cereri multiple din public să îl reprogramăm.

În planurile anunțate anterior pentru stagiunea 2026-2027 figura și o nouă montare a operei Rigoletto de Giuseppe Verdi. Puteți dezvălui dacă acest proiect se regăsește în actuala stagiune?

Avem mai multe planuri în minte pentru anul viitor, din luna ianuarie până la finalul stagiunii, dar încă nu putem să afirmăm că am stabilit 100% ce vom face, pentru că așa cum știți la noi în instituție a fost o schimbare de management. Este un management interimar în momentul de față și, pe lângă asta, așteptăm cu nerăbdare să fie un buget al țării și să avem un buget al instituției la începutul anului, ca să putem să ne facem niște planuri.

Rigoletto era una dintre idei, mai cu seamă să-l prezentăm și la Opera Aperta în festival, însă, cum vă spuneam, totul depinde de ce se va întâmpla în următoarea perioadă de timp și începutul anului. Depinde de buget și de toate încorsetările pe care cu toții le avem în momentul de față.

Ce proiecte sau surprize repertoriale le sunt pregătite publicului clujean în perioada următoare?

Pot să vă vorbesc un pic despre aceste luni, despre octombrie, noiembrie și decembrie.

Acum, în octombrie, pe lângă My Fair Lady, La fille mal gardée și Bărbierul din Sevilla, care este un spectacol așteptat de public avându-l pe Mihai Damian în rolul titular, vom avea și Don Carlo, un titlu pe care nu l-am mai cântat de câțiva ani; un spectacol așteptat și prin faptul că va debuta în rolul Elisabetei soprana Tatiana Lisnic. Și cu toți să-i așteptăm cu nerăbdare acest spectacol și să o vedem întruchipând acest rol.

Apoi, în luna noiembrie, vom avea o serie de spectacole de Spărgătorul de nuci. Vom avea nu triptic, ci diptic, Il Tabarro / Gianni Schicchi. Lacul lebedelor - două spectacole, Văduva veselă, Trovatore.

De asemenea, Turandot, la finalul lunii, vom avea o gală care se numește Va, pensiero, o gală aniversară pentru Universitatea Babeș-Bolyai, care va fi la fel interesantă prin titlurile pieselor alese în repertoriul acestei gale, la care așteptăm publicul.

Iar decembrie, așa cum i-am obișnuit pe clujenii noștri, Spărgătorul de nuci - mai multe spectacole, vom avea Boema, vom avea My Fair Lady din nou și la finalul anului Liliacul.

Cam acesta este programul finalului de an și, cum vă spuneam, așteptăm cu nerăbdare să vedem ce ne oferă următorul an și încercăm să fim optimiști.

Cum ați descrie relația operei din Cluj cu publicul său? Simțiți că interesul pentru o operă este în creștere?

Să știți că eu, perindându-mă mult prin lume și prin teatre, sunt descurajat la nivel european despre ceea ce se întâmplă cu publicul de operă, în general, pentru că îl văd foarte învechit.

La Cluj este un caz aparte, pentru că, fiind un oraș universitar, având 100.000 de studenți, publicul nostru este destul de tânăr. Este un interes destul de mare a tinerilor în a veni la spectacole de operă, dar la Cluj există și o tradiție în acest sens, pentru că sunt foarte mulți tineri veniți din provincia Clujului, să zicem, sau din alte părți ale țării unde nu sunt teatre lirice și sunt interesați să intre în contact cu acest gen. Opera din Cluj are public.

Bineînțeles că festivalul acesta Opera Aperta și faptul că noi ne-am deschis porțile și am ieșit afară a avut un mare impact și atrage public în sala de spectacol și a fost un instrument foarte bun pentru instituție, dar noi suntem undeva peste 90% ca și grad de ocupare a sălii la spectacole și procentul publicului tânăr este destul de mare. Cumva, suntem optimiști la Cluj.

Dincolo de premiere și de numărul reprezentațiilor, cum se măsoară, de fapt, succesul unei stagiuni lirice astăzi?

Prin impactul pe care îl are asupra publicului, la urma urmei, pentru că tot ce facem, facem pentru public. Dacă vedem că oamenii ies fericiți din sala de spectacole și revin la titluri noi sau la aceleași titluri și își doresc să vadă spectacolul încă o dată, văzându-i pe unii dintre ei că sunt interesați de anumiți cântăreți în particular și de evoluția acestor cântăreți, asta ne face să fim optimiști și să vedem că oamenii încep să priceapă mai mult și că nu sunt doar atrași de muzica ce ne gâdilă plăcut pe la urechi și înțeleg un pic mai mult și sunt interesați de genul liric, ceea ce nu înseamnă doar muzica și povestea spectacolului, ci efectiv performanța celor care merg pe scenă sau care sunt în orchestră sau care dirijează și așa mai departe.

Vreau să vă mulțumesc în numele instituției pentru că ne sunteți alături și că arătați un interes pentru activitatea pe care noi o facem.