ACUM:
7.00
Musica viva
Matinalul altfel marca Radio România Muzical.
Urmează: 9.55 Promo Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.
Apoi: 9.59 Promo RRM Detalii despre cele mai interesante emisiuni ale zilei.

Interviuri Înapoi

AUDIO. Interviu cu flautistul Ștefan Diaconu

Publicat: joi, 12 Noiembrie 2020 , ora 12.06

Ca parte a proiectului „Lipatti 100%”, realizat de Asociația „Ars Ventus”, cvintetul „V Coloris” a înregistrat integrala lucrărilor pentru suflători semnate de compozitorul român. Formația este alcătuită din Ștefan Diaconu la flaut, Felicia Greciuc la oboi, Jonas Frølund la clarinet, Constantin Barcov la fagot și Niklas Mouritsen la corn.

În primul rând, aș vrea să știu, cum vedeți lucrările dedicate suflătorilor de Dinu Lipatti?

Prima oară când am intrat în contact cu Dinu Lipatti a fost când eram student la licență, la București și am auzit piesa Introducere și allegro pentru flaut solo, cântată de colegii mei. Am studiat-o și eu puțin. Mi-a plăcut foarte mult, numai că n-am avut atunci tragere de inimă s-o aprofundez, poate și din cauză că partitura care era, nu arăta prea bine, apoi înregistrări nu prea se găseau. Următoarea dată când am avut contact cu muzica lui Lipatti, a fost prima oară când am cântat piesa Aubade pentru cvartet de suflători, cu Valentin Ghita, prin Asociația Ars Ventus, care s-a ocupat pentru organizarea unor concerte cu Dinu Lipatti. Mi s-a părut o piesă extraordinară, același motiv care m-a făcut puțin să fiu reticent a fost partitura de proastă calitate, dar asta nu ne-a împiedicat să-l reluăm împreună cu cvintetul pe care l-am avut la București. Am avut un recital la Sala Mică și am cântat lucrarea Aubade acolo. Muzica pentru suflători a lui Lipatti ocupă un loc foarte special, fiindcă se poate pune alături cu ușurință de cele mai importante lucrări ale începutului de secol XX. Are un loc foarte important creația lui pentru suflători și nu doar din punct de vedere istoric sau ca cercetare sau doar ca să zicem că Lipatti a scris ceva important, dar din punct de vedere practic și din punct de vedere al recepției acestor lucrări de către public.


Să ne spuneți, vă rog, ce alte lucrări mai intră în această integrală Lipatti?

Cele două lucrări pe care le-am menționat, am insistat asupra lor din cauză că ele sunt mai importante compoziții proprii pentru suflători. Mai există o piesă pe care noi am editat-o și am înregistrat-o, cred eu, în premieră, nu știu dacă s-a mai cântat vreodată. E o piesă de început, pe care a scris-o când avea 19 ani Allegro pentru clarinet și fagot, foarte scurt, are un minut jumătate, dar este o piesă foarte haioasă și foarte interesantă și foarte dificilă, atât pentru clarinet, cât și pentru fagot. Din cercetările pe care le-am făcut, se pare că aceasta era un fel de exercițiu, pe care Lipatti l-a făcut, studiind la vremea aceea la clasa Nadiei Boulanger, în Paris, ea solicitând numeroase mici compoziții pentru diverse ansambluri și diverse instrumente. Pe lângă aceste trei compoziții originale complete, mai sunt două lucrări ce reprezintă transcripții după sonatele lui Domenico Scarlatti. Prima, făcută pentru cvintet de suflători. Are o istorie destul de interesantă. Inițial a început cu două sonate scrise pentru cvintet de suflători, care s-au mai adăugat și au ajuns în final șase sonate, care, din cunoștințele pe care le avem, au fost premiate la București, chiar la Radio România, în prezența lui Dinu Lipatti, care a dirijat singurul lui concert, se pare, ca dirijor. A dirijat cvintetul, cântând aceste sonate. A fost fără public, a fost în Radio, deci, cred că similar cu condițiile din perioada aceasta pe care o trăim. Din acest șase sonate, două le-a retranscris pentru trio de ancii pentru oboi, clarinet și fagot și la care a mai adăugat încă o sonată diferită, asta în jurul la 1939, cred, pentru trio de ancii din Bruxelles. Acestea sunt complet toate lucrările pe care le avem de la Lipatti pentru suflători și, sigur, mai există un început de cvintet, pe care el nu l-a terminat și este mult prea scurt pentru a putea fi considerat un început de lucrare pe care se poate termina ulterior. Noi l-am inclus în partitură pentru scopul de a fi cercetat și scop istoric, dar nu le-am înregistrat.


Când și unde vor fi disponibile înregistrările?

Înregistrările vor fi disponibile, începând cu această săptămână. Cred că până la finalul săptămânii va fi realizat procesul pe toate platformele audio, gen Spotify, Itunes, Apple Music.


Interviu realizat de Petre Fugaciu