Turneul național "Flautul Fermecat", ajuns la cea de a XV-a ediție, continuă astăzi, 13 mai 2026, cu un concert programat de la ora 19:00, la Sala "Thalia" din Sibiu. Evoluează ansamblul "Trio Brio", alcătuit din flautistul Ion Bogdan Ștefănescu, violoncelistul Mircea Marian și pianista Clementina Ristea Ciucu. Mai multe informații despre această serie de evenimente aflăm chiar de la flautistul Ion Bogdan Ștefănescu, dintr-un interviu realizat de Cristina Cîrjan.

Domnule Ion Bogdan Ștefănescu, am ajuns la jumătatea celei de-a 15-a ediții a turneului "Flautul Fermecat". Cum a decurs până în acest moment totul și cum ați simțit întâlnirile cu publicul din orașele în care ați concertat deja?

Am avut un noroc extraordinar de un public fantastic. Sălile au fost aproape pline și la Târgu Mureș, și la Bistrița. A fost excepțional! Programul a fost primit cu un entuziasm care nouă interpreților ne-a făcut foarte bine. Suntem foarte bucuroși cu ceea ce am realizat. Așa că abia așteptăm să mai cântăm și în restul sălilor și centrelor culturale pe unde mergem, fiindcă am căpătat foarte multă încredere cu acest program de tangouri.

Ați început această călătorie artistică acum 15 ani. Cum considerați că a evoluat în timp conceptul turneului național "Flautul Fermecat"?

Eu zic că suntem într-o ascensiune continuă din punct de vedere al receptării propunerii mele an de an. Resimt lucrul acesta și în gândirea tinerilor. Foarte mulți s-au apropiat de acest instrument, iar flautul a căpătat practic statutul pe care îl merită și pe care îl are în occident și în lume - de instrument solistic cu drepturi depline.

Cred că, în sfârșit, după această perioadă și după insistența mea de a îl impune și pe scenele românești, aș putea spune că flautul este perceput acum, în stagiunile noastre de concert, ca instrument solistic. Am discipoli care deja fac și ei carieră solistică în România cu acest instrument.

Cum s-a conturat ideea de a construi întreg programul de anul acesta în jurul temei tangoului?

Este un proiect care mă bântuie de câțiva ani. În primul rând, datorită relației mele cu compozitorul Ioan Dobrinescu, am putut concretiza această idee, fiindcă el a realizat toate aranjamentele acestor celebre tangouri, într-un mod cu totul spectaculos.

Am avut programul închegat, apoi a mai lipsit un mic imbold ca eu să realizez chiar un spectacol, pentru că toate aceste tangouri sunt legate și prin text. Am găsit texte extraordinar de interesante și de incitante, mai ales conferințele lui Jorge Luis Borges despre tango, din care am extras câteva fragmente, iar în felul acesta lumea pleacă și cu multe informații despre istoria tangoului.

Există și poezie multă. Unele dintre poeme îmi aparțin sau am refăcut în cheie poetică anumite texte ale tangourilor. Există Mircea Dinescu, Mircea Cărtărescu, Constantina Băluță, deci poeți importanți ai țării noastre. Astfel, propunem un spectacol pe care lumea îl privește cu sufletul la gură. Sunt interesați, în primul rând, desigur, de muzică și recunosc aceste șlagăre pas cu pas, pe măsură ce înaintăm în program, dar sunt și nerăbdători să mai afle lucruri sau să asculte poeme inedite. Cred eu că asta garantează, până la urmă, succesul acestui program.

Tango Con Brio propune publicului atât piese sud-americane, cât și creații românești din perioada interbelică. Ne puteți spune cum ați conceput selecția muzicală?

Chiar eu am realizat-o și l-am rugat pe Ioan Dobrinescu să aranjeze în felul acesta piesele, pentru că m-am gândit că și noi avem cu ce ne mândri. În perioada interbelică, au existat tangouri care au făcut furori în lumea mondenă. Pot chiar să spun că de fiecare dată când ajungem, printre piesele argentiniene, să cântăm, să inserăm și câte o creație românească, succesul este incredibil. Lumea începe să cânte în sală, publicul știe cuvintele.

Este foarte frumos și mă bucur că am avut ideea de a scoate la lumină și aceste bijuterii, până la urmă, muzicale, pe care noi, de fapt, le avem în patrimoniul nostru muzical.

Anul acesta evoluați împreună cu violoncelistul Mircea Marian și pianista Clementina Ristea Ciucu. De ce ați ales această formulă de trio cu flaut, violoncel și pian pentru spectacolul Tango Con Brio?

Noi am format acest trio acum câțiva ani și i-am dat numele „Trio Brio”. De aceea, de fapt, turneul nostru se numește „Tango Con Brio”.

Apropo de întrebarea dumneavoastră, sincer, nici eu nu am știut, dar când am început să mă documentez despre istoria tangoului, am aflat chiar din conferințele lui Borges că formula originară de cântat este chiar asta - flaut, vioară, pian.

Noi avem în componența noastră violoncelul, care, după părerea mea, este mult mai voluptos, mai pasional. Creează o atmosferă mult mai incitantă.

Noi prezentăm sonoritatea inițială a tangoului, pentru că acordeonul a intervenit mult mai târziu în istoria tangoului, după 1910, când mulți germani au emigrat în Argentina. Până atunci, însă, de la 1880 până la 1910, formula adevărată de tango era aceasta: flaut, vioară, pian. Așadar, lumea are ocazia să audă exact cum se cânta tangoul la început.

Care sunt următoarele opriri ale Turneului „Tango Con Brio” și ce le transmiteți celor care urmează să participe la concerte?

Ne vom opri astăzi la Filarmonica din Sibiu. După o pauză de două zile, reluăm turneul, mergem la Teatul Național din Caracal, mergem la domnul Mircea Dinescu, la Cetate, la Port Cultural. Apoi, pe 20 mai este punctul culminant al turneului, în sensul că vom avea recital chiar la Ateneul Român. Vom încheia la Bacău acest periplu al nostru.

Eu sper să fie săli pline în continuare, iar lumea să vină să se bucure de acest program, pentru că realmente pe noi ne însuflețește bucuria publicului și chiar este un program pe care ne dorim să îl împărtășim cu lumea care alege să vină la noi, pentru că deja credem foarte mult în acest el și sunt sigur că cei care vor asista pe viu la concert se vor bucura, vor pleca dansând.