În perioada 6 - 12 iulie 2026 se desfășoară Festivalul de Muzică Veche de la Miercurea Ciuc, cel mai longeviv festival de muzică veche din România. Filip Ignác, directorul artistic al Festivalului, ne vorbește despre seria de evenimente într-un dialog purtat cu Ioana Țintea.

Ediția din acest an a Festivalului de Muzică Veche de la Miercurea Ciuc este construită în jurul unor aniversări importante dedicate atât unor personalități marcante ale muzicii Renașterii, cât și unor ansambluri emblematice ale muzicii vechi din Transilvania. Cum ați conturat conceptul artistic al programului din 2026?

Motto-ul principal este Fantasia și imediat ne duce gândul către muzică de lăută, fiindcă în piese compuse pentru acest instrument de multe ori apare acest titlu de parte sau a întregii lucrări care poartă numele de Fantasia - fantezie. De ce lăuta? Fiindcă avem trei aniversări a trei personalități, a căror instrument principal este lăuta. Este vorba de Tinodi Lantos Sebestyen. A murit acum 470 de ani, el a fost menestrel. Evoca întâmplări istorice alături de o lăută. După aceea, Balint Bakfark, 450 de ani de la moartea lui, a fost cunoscut în toată Europa, era un virtuoz al instrumentului și tot ce a scris este o piatră de încercare pentru lăutiștii de astăzi. El a transcris multe motete, madrigale pentru lăută, păstrând toate vocile corului, deci muzică polifonică pentru un singur instrument. După aceea, John Dowland, 400 de ani, a compus 55 de cântece și multe alte dansuri și alte muzici pentru lăută sau lăută și voce. Și două aniversări a unor formații, 50 de ani de la înființarea ansamblului Barozda, dânșii au inițiat primul festival de muzică veche din Miercurea Ciuc, iar formația de muzică veche, Codex, pe care o conduc eu, am înființat-o acum 30 de ani. Eu sunt profesor la Facultatea de Muzică din Brașov și eram începător, preparator, asistent și am făcut o formație pentru studenți. Între timp, am rămas împreună, unii au plecat, au venit și alții, dar în formula asta cântăm, chiar am făcut un calcul de 24 de ani suntem deja în formație actuală cu care vom cânta luni la deschiderea festivalului.

Care sunt concertele sau proiectele pe care le considerați reprezentative pentru această ediție și pe care publicul nu ar trebui să le rateze?

Toate concertele sunt construite cu grijă și toate evenimentele. Vineri, pe 10 iulie, orchesta barocă a festivalului. Noi din 2009 înființăm pentru o săptămână de repetiții și pentru un concert această orchestră cu membrii din țară sau din străinătate care cântă pe instrumente de epocă. De data asta avem invitată ca și un concert maestru pe Mira Glodeanu și pe Toma Dolie bariton, amândoi sunt din prima linie a muzicii vechi la nivel european și o să cântă arii și muzică din opere baroce franceze. După aceea, lăutistul Peter Croton din Elveția cu cântăreața Tessa Roos, o seară de muzică cu John Dowland, formații din Ungaria, Muzica Historica și invitată Fülöp Mária duo, Ungaria și Elveția, duo Vitárius Piroska, corul Pax et Bonum tot din Ungaria, bineînțeles, cele două formații, Barozda și formația de muzică veche, Codex. Mereu am sprijinit și tineretul, Orchestra Barocă a Facultății de Muzică din Brașov, formație recent alcătuită, vom avea și un spectacol cu dans, formația Passeggio din Cluj-Napoca și formația de muzică Amaryllis, tot din Cluj. Musica Historica, pe care îi invităm an de an, ei sunt și profesorii academiei de vară pentru muzică veche, care merge în paralel cu festivalul. În cifre, cam șapte zile, 14 concerte, 260 de invitați din șase țări. În linii mari, cam asta a fi în acest an oferta noastră pentru iubitorii de muzică veche.

De-a lungul timpului ați observat o schimbare în profilul publicului festivalului de la Miercurea Ciuc? Vin tot mai mulți tineri către acest repertoriu?

S-a format un public care vine din toate colțurile țării, avem și din Iași, deja îi cunoaștem, din Cluj foarte mult, Târgu Mureș, Sfantul Gheorghe. Sălile de obicei sunt pline, fiindcă sunt în cetatea din Mikó, unde vin și mame cu copii și tineri de toate vârstele.