Interviuri Înapoi

AUDIO. Interviu cu dirijorul Leo Hussain (II)

Publicat: vineri, 14 Iunie 2024 , ora 14.09


Dirijorul Leo Hussain conduce Orchestra Filarmonicii "George Enescu" miercuri și joi, 19 și 20 iunie, eveniment ce marchează închiderea stagiunii 2023-2024 a instituției și deschide totodată cea de-a treia ediție a Athenaeum Summer Festival. Despre acest concert, dirijorul Leo Hussain a stat de vorbă cu Ana Sireteanu:


Cum ați descrie lucrarea "Sempre piu lontano" de Alexandru Murariu, domnule Leo Hussain?

Este foarte interesantă, fiind și prima piesă din program și o primă audiție absolută. Consider că exprimă fragilitate și delicatețe și cred că este o lucrare destul de filosofică, despre cât de fragil este sunetul, dar și cât de fragilă este existența noastră; aș putea spune că explorează spațiul dintre muzică și liniște, după care apar niște sclipiri de lumină absolut incredibile la mijlocul piesei.

Încă nu am lucrat-o cu orchestra, dar din studiul meu individual al lucrării pot spune că exprimă delicatețe, ba chiar citează la un moment dat valsul din Concertul pentru pian în sol al lui Ravel, adus ca o privire spre o lume mai bună la care nădăjduim; iar limbajul muzical cred este foarte interesant și foarte emoțional.


Din punctul dumneavoastră de vedere, în fragmentele din opera "Capriccio" pe care le veți interpreta și în Suita "Cavalerul Rozelor" ne uităm la aceeași fațetă a lui Richard Strauss?

Este o întrebare foarte bună, dar vă voi da un răspuns nu chiar atât de bun: da și nu. Bineînțeles, limbajul muzical este foarte similar, dar în aceste două lucrări întâlnim două părți foarte diferite ale personalității compozitorului. Dacă aș asocia suita "Cavalerul Rozelor" cu un fel de mâncare aș spune că este ca patiseria vieneză, dulce, cu frișcă, iar din punct de vedere muzical, Strauss include aici valsuri și baluri vieneze, dar și faimosul trio dintre Mareșală, Octavian și Sophie.

În cazul lui "Capriccio" este puțin diferit. În primul rând este ultima operă pe care a compus-o Richard Strauss și aș spune că are o idee filosofică. Într-un fel, este foarte potrivită pentru o sală de concert deoarece nu există o acțiune foarte complexă. Pentru mine, frumusețea acestei lucrări constă în faptul că este mai degrabă o conversație între personaje decât o operă dramatică în adevăratul sens al cuvântului.

Acțiunea este bazată pe întâmplările dintr-o după-amiază oarecare, în care un compozitor și un poet au binecunoscuta dezbatere: "Ce este mai important într-o operă, libretul sau muzica?" Ei ajung la concluzia că singurul mod în care pot rezolva această dilemă este să scrie o operă despre ziua pe care tocmai au trăit-o. Bineînțeles, acest exercițiu al celor două personaje se materializează în opera "Capriccio", pe care o ascultăm chiar noi.

Fragmentele pe care le vom cânta sunt celebrul sextet de la începutul primului act, iar apoi scena finală, care este, după părerea mea, apogeul repertoriului de soprană lirică. Strauss era faimos pentru modalitatea în care compunea linii melodice pentru acest tip de voce, căreia îi rezervă scena finală în fiecare dintre operele sale. Iar, pentru mine, acest moment din opera "Capriccio" este cel mai frumos și mai profund. Acțiunea acestei scene are loc seara, la apariția lunii pe cer, moment în care Contesa rămâne singură cu întrebarea despre cuvinte și muzică. Sunt 20-25 de minute în care geniul lui Strauss se arată: melodii superbe interpretate de soprană, în acompaniamentul unei bogate orchestre romantice. Este, cu adevărat, un fragment minunat!

Aș mai dori să spun că, la nivel practic, acest concert un eveniment cu dublu rol. În primul rând marchează finalul stagiunii Filarmonicii "George Enescu", deci încununează întreaga activitate din ultimele 10 luni și, este în același timp concertul care deschide cea de-a treia ediție a Athenaeum Summer Festival, care aduce în fața dumneavoastră, a publicului, o serie de recitaluri camerale minunate. Deci cred că va fi chiar un eveniment, iar programul pe care l-am ales este reprezentativ pentru aceste două funcții.

Interviu realizat de Ana Sireteanu