Pentru prima dată la București, capodopera vocal-simfonică Creațiunea de Joseph Haydn va fi prezentată într-o versiune în limba română, pe scena Sălii Radio. New Hope Orchestra, Corul Evanghelic și Corul Con Spirito se vor reuni sub bagheta dirijorală a lui Kennet Tucker, iar în ipostaze solistice vor evolua soprana Veronica Anușca, tenorul Timothy Bentch și baritonul Geani Brad. Despre evenimentul din data de 23 mai dirijorul Kenneth Tucker a stat de vorbă cu colega noastră, Ariadna Ene-Iliescu:

Sub conducerea dumneavoastră dirijorală, sâmbătă, 23 mai 2026, va fi interpretat oratoriul "Creațiunea" de Joseph Haydn, cu textul tradus în limba română. Evenimentul, care va avea loc la Sala Radio, reunește mai multe manifestări culturale. Ne puteți face o scurtă prezentare a evenimentului din data de 23 mai?

Amiel Drimbe, decanul Facultății de Teologie Baptistă de la Universitatea București, va avea o prezentare intitulată "Creația în viziunea lui Michelangelo, umbra perfecțiunii divine".

Apoi va fi și un concert-lecție de 15 minute, care are scopul de a îi ajuta și pe cei care nu sunt foarte obișnuiți cu sala de concerte să se conecteze cu lucrarea, părțile componente și limbajul lui Haydn… cât de viu este, și chiar accesibil.

Apoi are loc concertul. De asemenea, pe toată durata serii, de când va sosi publicul și chiar și în pauza de la mijlocul concertului, va avea posibilitatea să viziteze o expoziție de artă pe tema creațiunii. Vor fi lucrări realizate în 2022-2023, și mai recent. Am mai făcut evenimente similare în partea de nord a țării, dar aceste lucrări sunt realizate de artiști din grupul Atelier Plus, artiști cu greutate, care au creat pe temele zilelor creației.

Ați putea să ne dați mai multe detalii despre concertul-lecție pe care îl veți susține înainte de interpretarea oratoriului?

Da! Pentru mine e o plăcere deosebită. Îi ajut pe cei care nu sunt foarte inițiați în marea muzică să ajungă să o pătrundă mai bine. De aceea, deseori în concertele pe care le organizăm și pe care le dirijez, există o prezentare scurtă care îi ajută pe cei din public să se conecteze cu textul și felul în care textul este tradus muzical.

În cazul acesta, cu "Creațiunea", Haydn folosește un limbaj extrem de pictorial. Apelează mult la imaginația noastră vizuală, dar și onomatopeică și olfactorie chiar. Este un limbaj extrem de viu și colorat.

Scopul meu în acele 15 minute este să ajut pe cei mai puțin avizați din public să perceapă și să aibă încredere în percepțiile lor muzicale, astfel încât să recepționeze mai profund sensul lucrării.

Joseph Haydn considera oratoriul "Creațiunea" un punct culminant al acitivtății sale componistice. Ce vă impresionează pe dumneavoastră în mod deosebit în această lucrare?

Este o lucrare interesantă în construcția ei, în sensul că aproape în întreaga lucrare domină frumosul și sublimul, ne dă o senzație de lumină, de veselie deseori, de sensibilitate, de încântare.

Are doar patru "pete", aș spune eu - momente de umbră, cumva, care vin în contrast cu lumina aceasta. Primul fiind chiar începutul, reprezentarea haosului înainte de crearea luminii. Al doilea, momentul în care demonii sunt aruncați în adânc. Și apoi, două sugestii extrem de fine. Una, într-o arie a sopranei, în care aceasta zice că "încă nu ardea mâhnirea în pieptul privighetoarei, iar feericul ei cânt încă nu știa de suspin". Haydn sugerează că va urma așa ceva, dar momentan încă nu era. Ultima sugestie este în ultimul recitativ, chiar penultimul număr din oratoriu, în care tenorul aruncă o privire înspre stricăciunea care avea să intre în lume prin poftele noastre.

Lucrarea e extrem de luminoasă, are totuși acest fundal fin pus în spatele luminii - și ea strălucește cu atât mai puternic în întreaga lucrare din pricina acestor momente.

Inițiativa de a traduce textul oratoriului "Creațiunea" în limba română vă aparține, din câte am înțeles. Cum s-a născut ideea și ce potențial credeți că are?

Ideea s-a născut în 2018, când am realizat că în anii din urmă - am acum 60 de ani - am primit responsabilitatea aceasta să încerc să aduc aceste capodopere ale muzicii vocal-sinfonice, care sunt și mărturii ale credinței creștine, mai aproape de viața omului de rând. De aceea lucrez cu coruri uneori foarte mari, să aibă experiența de a pregăti și de a cânta aceste lucrări în concert.

În 2023, am prezentat trei concerte cu un cor de 137 de oameni și, credeți-mă, cine cântă o dată o astfel de lucrare nu uită niciodată experiența.

Apoi, lucrarea mai are un impact deosebit, mai ales sprijinit de expoziția de artă. Și am dorit și să pot face să apară în limba română unele din lucrările acestea. Până acum, doar "Creațiunea" s-a realizat. În 2018 și 2019, am lucrat cu o echipă de muzicieni, traducători și poeți, care au contribuit la această muncă enormă, care a durat aproximativ un an.

Pentru că sunt muzician și compozitor, am putut interveni, respectând stilul lui Haydn în recitativele secco, pentru a plia pe limba română ceea ce a scris Haydn; dar în rest nu s-a intervenit melodic deloc, ici-colo ritmic, în cadrul a ceea ce a scris Haydn, păstrând poezia textelor originale.

Zic că latura aceasta s-a realizat foarte frumos în limba română, în tot ceea ce înseamnă arii și ansambluri, astfel încât de acum lucrarea se poate asculta cap coadă în limba română. Și mulțumesc lui Dumnezeu că alții au confirmat că este reușită traducerea.

Cum se desfășoară colaborarea cu artiștii implicați în acest proiect dedicat oratoriului "Creațiunea"?

Corul pentru concertul de sâmbătă este format din două coruri, Corul Con Spirito din Cluj, care este corul meu de concerte, și Corul Evanghelic din București, care este al colegului și prietenului meu, Emanuel Bălăceanu. Aceste coruri au mai cântat împreună în 2023, când am prezentat Creațiunea, și se reunesc din nou pentru concertul de la Sala Radio.

Repetițiile se desfășoară deja de câteva luni bune. Cu Orchestra New Hope, cu soliștii, ne întâlnim pentru prima dată miercuri, când încep repetițiile. Abia așteptăm!