Gabriel Bebeșelea, directorul artistic al Festivalului Musica Ricercata din Timișoara, este cel care se va afla la pupitrul dirijoral în cele două concerte ce încheie actuala ediție festivalieră, op. 8 , "Triade". Ediția celebrează trei mari compozitori din istoria muzicii - Johann Sebastian Bach, Georg Friedrich Händel și Domenico Scarlatti, la 340 de ani de la naștere. Gabriel Bebeșelea a povestit despre conceptul, programul și artiștii invitați ai celor două concerte, dar și despre planuri de viitor.

Urmează să dirijați două concerte în cadrul Musica Ricercata Opus 8 - "Triade", festival al cărui director artistic sunteți. Vineri, 12 decembrie 2025, prezentați împreună cu Orchestra Simfonică a Filarmonicii "Banatul" Arta fugii de Johann Sebastian Bach. Cum se încadrează această capodoperă bachiană, considerată un fel de sinteză a artei contrapunctice a lui Bach, în programul acesta dedicat celor trei aniversări - Johann Sebastian Bach, Domenico Scarlatti și Georg Friedrich Händel?

Chiar de aici vine și titlul acestei ediții - "Triade". Totul se învârte în jurul celor trei compozitori, avem construcții de câte trei lucrări sau construcții care au în prim-plan acest simbolism important pentru epoca barocului.

Arta fugii, din punctul meu de vedere, nu este doar chintesența contrapunctului și a polifoniei baroce, este una dintre cele mai reprezentative lucrări pentru tot ce înseamnă cultură vest-europeană. În plus, versiunea pe care noi o să o interpretăm vineri este aceea realizată de Erich Bergel, care nu doar că a orchestrat Arta fugii al lui Johann Sebastian Bach, dar ultima fugă, fuga numărul XVIII, a finalizat-o într-o închisoare comunistă, unde a fost închis între 1959 și 1962.

Există foarte multe mărturii ale fratelui acestuia despre cum, în închisoare, pentru a nu-și pierde mințile, de fapt, lucra la Arta fugii și căuta soluții pentru ca acea fugă neterminată de către Bach însuși să fie finalizată.

De ce am ales această versiune în mod special? Pentru că sunt 95 de ani și de la nașterea lui Erich Bergel, unul dintre cei mai importanți dirijori români, care au servit drept exemplu pentru generațiile următoare de dirijori și nu numai.

Iar în cel de-al doilea concert pe care îl veți dirija, cel din data de 14 decembrie, intitulat "Händel Gala", Ansamblul Musica Ricercata îi va avea ca invitați pe doi străluciți soliști - soprana Julia Lezhneva și contratenorul Valer Săbăduș...

Este un concert care mă bucură foarte tare pentru că e pentru prima dată când o avem pe Julia Lezhneva invitată, alături de Valer Săbăduș, care este pentru a doua oară în festivalul Musica Ricercata. E un contratenor de origine română pe care l-am avut invitat și la Filarmonica "George Enescu" în "Matthäus-Passion", tot de Johann Sebastian Bach.

De data aceasta vom interpreta o Gală Händel, cu fragmente din opere, oratorii de marele compozitor născut în același an cu Johann Sebastian Bach și Domenico Scarlatti, 1685. Și pe lângă faptul că Julia Lezhneva este una dintre cele mai importante voci din arealul operei baroce, de o virtuozitate maximală, iar Valer Săbăduș este unul dintre cei mai importanți contratenori ai zilelor noastre, ne bucurăm să avem în Ansamblul Musica Ricercata muzicieni precum Hiro Kurosaki, unul dintre cei mai mari specialiști în epoca barocului, alături de care o să realizăm mai multe proiecte.

Așadar, e un concert pe care eu îl consider de neratat pentru că e o ocazie foarte rară de a o vedea pe Julia Lezhneva în România, mai ales interpretând repertoriul care a făcut-o celebră - fragmente din operele lui Georg Friedrich Händel.

Înțeleg că aceasta este prima ediție a festivalului care este împărțită în două, urmând ca ceea ce a început acum să se continue în primăvară-vară. Ce pregătiți publicului pentru atunci?

În luna aprilie, în… să zicem Opus 8 Bis, pregătim un proiect alături de baritenorul Michael Spyres, una dintre cea mai importante voci ale zilelor noastre. Un proiect Verdi, dar interpretat pe instrumente de epocă. Este vorba despre un proiect construit și pornit de la scrisorile lui Verdi în care își exprima îngrijorarea în legătură cu urcarea diapazonului. Toate lucrările pe care le vom interpreta în acel proiect vor fi, de fapt, lucrări despre care Verdi discuta în scrisorile sale că ar trebui să se cânte la un diapazon mai jos, și anume 432 Hz, aproape un semiton mai jos față de ce se întâmplă cu diapazonul în zilele noastre.

Ce alte planuri aveți pentru viitorul apropiat?

În primul rând, să închei cercetarea alături de Michael Spyres pentru acest proiect Verdi, pentru că e o muncă extrem de laborioasă și trebuie să ne uităm pe foarte multe manuscrise ale lui Giuseppe Verdi, care se află în varii arhive din Europa.

După aceea, revin la București alături de Filarmonica "George Enescu". O să revin la Concertgebouw Amsterdam alături de Ulster Orchestra. Mai urmează concerte la Viena, urmează concerte la Bohum, în Germania, revin la Filarmonica din Köln...

Așadar, urmează o perioadă destul de intensă și destul de plină.