Stagiunea muzicală Radio continuă vineri, 27 martie 2026, cu un concert propus de Orchestra Națională Radio, la pupitrul căreia se va afla pentru prima dată Eivind Gullberg Jensen. Despre debutul de la Sala Radio, muzicianul norvegian a stat de vorbă cu Ioana Țintea.

Debutați la pupitrul Orchestrei Naționale Radio cu una dintre cele mai revoluționare partituri ale secolului XX: "Ritualul primăverii" de Igor Stravinski. Ce v-a atras în mod special la această lucrare?

Cred că este momentul potrivit. Este primăvară și, fiind puțin alergic, simt deja efectele polenului în această perioadă a anului. Așa că, într-un fel, ca un mic sacrificiu pentru primăvară, mi se pare că acesta este momentul ideal pentru a interpreta această lucrare.

Experiența dumneavoastră ca dirijor de operă influențează modul în care vă apropiați de o partitură precum "Ritualul primăverii" de Stravinski?

Da, cred că da, pentru că este, în mod evident, o muzică extrem de pitorească. Este o lucrare care spune o poveste foarte în detaliu- mă gândesc la modul în care Igor Stravinskia conceput-o, în colaborare cu Serghei Diaghilev, la Paris, în 1913. Este, așadar, o muzică profund narativă, plină de detalii, iar tocmai aceste detalii ne inspiră și ne fac să înțelegem mai bine despre ce este vorba.

Ați dirijat unele dintre cele mai prestigioase ansambluri din Europa, inclusiv Orchestra Filarmonicii din Berlin și Orchestre de Paris. Cum se adaptează un dirijor la identitatea sonoră deja consacrată a unor astfel de formații?

Este întotdeauna o plăcere să întâlnești oameni sau ansambluri noi, pentru că există culturi diferite, stiluri și abordări diverse. Aceasta este, de altfel, frumusețea profesiei mele: am plăcerea să vizitez alte țări, să ascult, să mă simt influențat și inspirat și, totodată, de a încerca să ofer mereu ceva înapoi. Schimbăm unele lucruri și păstrăm altele, dar întotdeauna există un echilibru între a da și a primi. Ceea ce este minuat!

Ați observat diferențe în dinamica modului de lucru cu orchestrele din Europa comparativ cu cele din Statele Unite ale Americii?

Aș spune că e puțin ca vinul: orchestrele europene au o delicatețe aparte, în timp ce orchestrele americane au un sunet foarte puternic, cu o tehnică precisă, dar nu întotdeauna la fel de plin de suflet.

Există un principiu după care vă ghidați ca artist? În ce credeți atunci când urcați pe scenă?

Astăzi trebuie să cred că, în ciuda tuturor lucrurilor nebunești care se întâmplă în lume - războaie, temeri, polarizări, ceea ce facem este exact opusul. Ne unim, vorbim aceeași limbă, limbajul muzical, și construim punți peste granițe. Așadar, cred că avem nevoie de acest tip de colaborare mai mult ca oricând.

După prelungirea mandatului până în 2030, ca director la Bergen National Opera, ce direcții artistice intenționați să urmăriți în continuare?

Aceasta este o întrebare bună. Nu m-am hotărât încă. Desigur, voi continua să dirijez muzică simfonică, dar încă nu sunt sigur dacă voi prelua și o altă companie de operă. Depinde. Este foarte solicitant să fac ambele lucruri în același timp.

Aveți în plan proiecte care să atragă tinerii către operă sau muzica clasică?

O idee ar fi să organizăm serii de concerte care să se adreseze în mod special tinerilor - să nu fie pentru părinți sau bunici, ci pentru ei. Și să nu includă în program o muzică ușoară. Poate fi, de exemplu, o lucrare precum "Ritualul primăverii". Tinerii sunt adesea mai deschiși la muzica modernă, la creațiile secolului XX, decât publicul mai conservator. În al doilea rând, cred că este important să arătăm că există mulți tineri, artiști de vârsta lor care cântă la un nivel foarte înalt. Așadar, să le oferim ocazia să urmărească și să asculte tineri muzicieni pe scenă este o modalitate excelentă pentru publicul tânăr de a crea un sentiment de unitate și apartenență.