Teatrul Național de Operă și Balet "Maria Bieșu" din Chișinău va deschide, în 11 iunie 2026, cea de-a V-a ediție a Bucharest Opera Festival cu spectacolul "Iolanta" de Piotr Ilici Ceaikovski, în regia semnată de Slava Sambriș. În distribuție se regăsesc doi dintre cei mai apreciați artiști lirici din Republica Moldova, soprana Valentina Nafornița și baritonul Andrei Jilihovschi. Cu mai multe detalii, Cristian Spătaru, dirijorul spectacolului și directorul artistic al instituției lirice de peste Prut, într-un interviu acordat Ioanei Țintea.

Domnule Cristian Spătaru, Teatrul Național de Operă și Balet "Maria Bieșu" din Chișinău va deschide pe 11 iunie Bucharest Opera Festival cu spectacolul Iolanta de Piotr Ilici Ceaikovski, un titlu mai rar întâlnit în repertoriul instituțiilor lirice din România. De ce ați considerat că acest titlu este cel mai potrivit pentru această ediție a festivalului?

După părerea mea este cea mai deosebită, fiindcă este o operă scurtă, concisă, într-o oră jumătate, cu nouă scene, într-un act, un exemplu pe care l-a luat de la tânărul pe atunci Rahmaninov și mi se pare că are un limbaj muzical absolut fascinant. Este o ultimă etapă în creația lui Ceaikovski, care e una străină pentru ce a scris până atunci, inovatoare pentru timpul său și în special pentru orchestrația și limbajul său muzical. În al doilea rând, a venit cu această idee chiar soția mea, care acum câțiva ani a debutat în acest rol la Paris și a vrut foarte mult să realizăm acest titlu la Chișinău, dat fiind faptul că la noi în Moldova se fac foarte puține premiere, iar această operă a fost un mijloc de aur, nici prea lungă, e o poveste care poate fi văzută și de familii, în general e o muzică pur și simplu frumoasă, mai puțin descoperită, aș zice eu, cu un șir de hit-uri în același timp, pentru fiecare dintre rolurile principale.

Ce ne puteți spune despre această producție care a avut premiera la Chișinău pe 3 martie anul acesta?

Am încercat să aduc un regizor de teatru și nu de operă. Aș vrea să spun că la noi, interpreții și soliștii au avut mare nevoie de o altfel de abordare, o altfel de viziune și cred că este printre puținele producții, cel puțin din Moldova, care sunt moderne. Regizorul multipremiat Slava Sambriș, care a acceptat până la urmă provocarea de a face pentru prima oară o operă, a reușit să găsească o metaforă, o aluzie a subiectului medieval, Iolanta, în zilele noastre și a plasat-o ca pe o floare într-o seră și mai multe deja o să vedeți în ziua de 11 iunie. În rolurile principale sunt Valentina Nafornița, bineînțeles și cu Andrei Jilihovschi, două nume internaționale foarte cunoscute. În același timp, Dumitru Mîțu, Alexei Botnarciuc, în celelalte roluri îi avem pe cei mai bune soliști ai noștri. Sunt și ei niște nume noi care au ieșit nu de mult din corul nostru, dar care au niște voci fantastice pentru care mă bucur foarte mult.

Din perspectiva dumneavoastră de director artistic al Teatrului Național de Operă și Balet "Maria Bieșu" din Chișinău, ce oportunități oferă participarea la un festival internațional, precum Bucharest Opera Festival, pentru dezvoltarea colaborărilor dintre instituțiile lirice?

Este o șansă, dar și o onoare de a face parte din așa un festival, iar pentru un teatru care este relativ tânăr și în acumularea de tot felul de experiențe este o oportunitate fantastică și este, aș spune chiar un moment foarte important pentru istoria instituției în general.

Care sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă în prezent o instituție de operă și balet din Republica Moldova?

În opera din Chișinău, ea fiind și unica operă pe de o parte din Moldova, bineînțeles că sunt mereu provocări, ceea ce ține de bugete și ceea ce ține de a realiza o premieră, cum a fost premiera operei Iolanta, dar fiind faptul că țara este și ea într-o etapă de dezvoltare importantă, acum și de integrare europeană, atunci lucrurile aici abia încep să prindă un fel de contur, să se înțeleagă cum se lucrează la nivelul european. Provocări se găsesc mereu. Din până de toate astea, trebuie să zic că în special tinerii sunt foarte muncitori și acceptă orice provocare și atunci trecem mai ușor peste toate greutățile, ba mai mult suntem însărcinați și îndatorați, într-un fel, să prezentăm publicului ceva nou și asta ne dă un inbold foarte important de a face lucruri frumoase.

Ne puteți oferi un scurt bilanț al stagiunii Teatrului Național de Operă și Balet "Maria Bieșu", care se apropie de final. Care considerați că au fost principalele sale repere artistice?

Am reușit să readucem baletul Romeo și Julieta de Serghei Prokofiev, un balet foarte important pentru repertoriu. În același timp, un alt balet Spartacus de Aram Haciturian, care nu există în regiune, un balet despre dragoste, luptă, care printre altele, a fost anul trecut la Bucharest Opera Festival, însă am reușit să-l conturăm și să-l stabilim la noi în teatru. În același timp, am avut două premiere cu care putem să ne lăudăm și de care ne mândim. Este vorba de o Iolanta de Piotr Ilici Ceaikovski și de Lucia di Lammermoor, de Gaetazono Donizetti. Sperăm ca anul viitor să facem cu cel puțin cu o premieră sau cu două premiere mai mult și pentru noi asta ar fi deja o mare realizare.