Interviuri Înapoi

AUDIO. Interviu cu dirijoarea Katharina Wincor

Publicat: joi, 18 Ianuarie 2024 , ora 12.33
Vineri, 19 ianuarie, Stagiunea muzicală radio continuă cu un concert susțint de Orchestra Națională Radio, în fruntea căreia se va afla pentru prima dată dirijoarea Katharina Wincor. Cu această ocazie muziciana austriacă a stat de vorbă cu colega noastră, Ioana Țintea.


Katharina Wincor, vineri, 19 ianuarie, vă veți afla pentru prima dată la conducerea Orchestrei Naționale Radio.
Vă amintiți ce ați gândit atunci când v-a fost adresată invitația de a veni la București?

Am primit invitația acum câteva luni. În decursul acestei perioade am dirijat mai multe orchestre în diferite țări. Mereu este interesant când vin în fața unui ansamblu cu care nu am mai lucrat. La început sunt puțin sunt nesigură de cum va fi, pentru că și muzicienii sunt diferiți. Spre exemplu, în unele țări, artiștii sunt punctuali și totul decurge foarte bine sau în alte locuri, totul este mai bine pregătit și organizat... este interesant să trec prin astfel de experiențe.


Cum decurg repetițiile și ce apreciați cel mai mult la muzicienii ansamblului?

Ce este minunat la repetiții este că avem multă interacțiune. Unele orchestre fac doar ceea ce le spun și nu întreabă nimic. Dar atunci când muzicienii doresc să prezinte o idee, mă bucură foarte mult. Apreciez mult plăcerea lor de a cânta... bineînțeles că mai sunt și mici greșeli, dar sunt extrem de muzicali, ceea ce este minunat!


Veți dirija
Simfonia nr. 39, una dintre ultimele trei simfonii compuse de Mozart și celebrul Concert nr.5 în Mi bemol major pentru pian și orchestră "Imperialul" de Beethoven. La o primă vedere, cele două lucrări au ca punct comun doar perioada clasică din care fac parte. Există și o altă idee ce le unește? Cum ați gândit alcătuirea programului?

Din câteva puncte de vedere cred că această alăturare se potrivește. Stilurile nu sunt asemănătoare, dar într-adevăr, perioada din care ele fac parte este aceeași. Un alt aspect care le leagă este tonalitatea. Ambele sunt scrise în mi bemol major, ceea ce conferă programului o unitate din punct de vedere sonor. Simfonia mozartiană este destul de specială pentru că are un început impunător, dar nu are un final real. Atunci când ne referim la ultimele trei Simfonii ale lui Mozart le vedem ca fiind una singură, iar cea pe care o vom cânta fiind prima din seria celor trei, o consider doar un început... ea se termină ca și cum autorul a uitat să-i scrie finalul. Acesta a fost și motivul pentru care am ales ca programul să se deschidă cu acest opus. Pe de altă parte, "Imperialul" de Beethoven are un sfârșit impunător, așa că sunt de părere că se potrivește și creează o atmosferă minunată.


Care sunt așteptările dumneavoastră în ceea ce privește colaborarea cu pianistul Mihai Ritivoiu?

Încă nu l-am întâlnit pe pianist. Mereu sunt nerăbdătoare să cunosc oameni noi și soliști cu care nu am mai lucrat. Sunt destul de tânără, așa că nu am avut oportunitatea de a colabora cu mulți artiști până acum. Dar și el la rândul lui este tânăr și cred că va fi grozav. Amândoi avem în spate o oarecare experiență cu acest concert, dar nu de zeci de ani și asta va da lucrării o prospețime a interpretării.

Ioana Țintea