Festivalul reunește diverse modalități de exprimare artistică, printre care și muzica

Domnule director, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu este unul dintre evenimentele culturale de prin nivel ale României și, deși punctul central îl reprezintă arta teatrală, ați alocat spații importante și pentru multe alte forme de exprimare atistică. De ce ați simțit nevoia de a îngloba și muzica în programul dumneavoastră și cum ați conceput oferta muzicală pe care o consider foarte diversă?

Muzica este forma supremă, din punctul meu de vedere, a expresiei în artă. Nu are nevoie de traducere. Este, probabil, alături de pictură, de sculptură, una dintre dimensiunile universale. Poate să fie înțeleasă de oricine. În același timp, am gândit această diversitate de spectacole care să îmbrățișeze muzica sau măcar să includă o dimensiunea muzicală grație tuturor ofertelor potențiale pe care le am în oraș și în regiune. Lucrăm în această clipă cu 21 de biserici din Sibiu și din Transilvania. Am pornit de la bisericile cu orgă din Transilvania un capitol special pe care l-am gândit împreună cu Fundația Michael Schmidt, ca motor de regenerare a acestor spații în așa fel încât ele să devină punct de atracție pentru turiști, nu numai ca valoare de patrimoniu, ci și muzicală. În biserică, respectând ceea ce înseamnă moralitatea, bunul gust și credința specifică fiecărui spațiu religios, putem să aducem miracol. Și aducem de la fado la flamenco, gospel, foarte multă muzică instrumentală, operă, diferite formule spectaculare. De pildă Bolero-ul din Africa de Sud, în care dansatorii sunt fantastici, în același timp fiind și niște cântăreți nemaipomeniți. Sau Peter Sellars&The Flex Community, care este o formulă de dans ce provine din zona suburbană, orășenească și se împletește cu cântecul într-un mod extraordinar. De asemenea, marile companii din Israel vin cu o muzică cu totul excepțională. În spațiul deschis - și asta este formula formatoare de public - avem multe spectacole în care muzica este la ea acasă. Pornind de la forța cimpoaielor până la cea a trompetelor și a saxofoanelor... și avem câteva companii ambulante care vor face deliciul publicului.

Ei bine, publicul acestor spectacole, în general, nu a avut curajul să intre în sălile de teatru. Am făcut o cercetare cu două mari universități din Marea Britanie și s-a constatat că, în medie, în comunitățile mari, doar 7-8% din populație merge în sălile de spectacole. Și-atunci, formula de a trezi interesul este să aduci miracolul, marea calitate, aproape de ei. Lucru pe care l-am făcut cu obstinație pe parcursul celor 25 de ani.

Și oferta de dans contemporan este la fel de bogată și de interesantă. Aș vrea să punctăm un singur spectacol - care mi se pare cu totul deosebit - cel al Companiei Marie Chouinard, inspirat de Grădina desfătărilor de Hieronymus Bosch. Despre ce este vorba?

Este un nume pe care l-am descoperit cu multă, multă vreme în urmă. Am adus-o pe Marie Chouinard în 2004 pentru prima dată în Europa; a fost primul ei turneu. Și urmare a acelui turneu, ea a fost numită noua Pina Bausch a dansului mondial. După care am mai invitat-o în 2007. Apoi nu am mai reușit, pentru că am avut alte nume importante. Am dorit să aduc spectacolul Hieronymus Bosch - Grădina desfătărilor pentru că este una din cele mai interesante forme de dans; un mare tablou este descompus în motricitatea lui, într-o zonă de creație extraordinară care merge până la detaliu. Alături de Marie Chouinard va fi și Jazz Ballet de Montreal, care au făcut din tehnica lor de dans o artă în zona improvizației. Reușesc să uimească și suntem foarte fericiți că am putut să aducem companii atât de importante și atât de diverse din punct de vedere al interpretării, al modului de a aborda teme importante.

Vă mulțumim foarte mult domnule director! Vă urăm mult succes în această nouă ediție de festival care urmează să înceapă pe 8 iunie.

Vă mulțumesc. Vă așteptăm cu drag la Sibiu! Trebuie să menționăm că Radiodifuziunea Română în totalitatea ei este coproducător al Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu.